5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 115Corbea, cu înfãþiºarea schimbatã, zace <strong>de</strong> mulþi ani în temniþã,închis <strong>de</strong> ªtefan-Vodã.Dupã multe cãutãri mama îl gãseºte, reuºeºte sã vorbeascã cu el,merge ºi cere îndurare domnitorului pentru fiul sãu. Domnitorul, neînduplecat,o anunþã cã i-a pregãtit drept logodnicã pe „Jupâneasa Carpena/ Adusã din Slatina”. Corbea înþelege cã i s-a pregãtit þeapa ºi oîn<strong>de</strong>amnã pe mamã sã scoatã calul nãzdrãvan din grajdul <strong>de</strong> sub pãmântpentru a-l ispiti pe domnitor. Printr-un ºiretlic este scos din temniþã, ajutatsã-ºi recapete înfãþiºarea voiniceascã, încalecã pe cal, o ia pe bãtrânãºi sare peste zidurile pãzite. Se întoarce, pe<strong>de</strong>pseºte pe temniceri, peboieri ºi pe domn.ªi în aceastã baladã hiperbola îl însoþeºte pe erou în toate apariþiilesale. Funcþia epicã a hiperbolei în cântecul eroic este aceea <strong>de</strong> a conturaun chip i<strong>de</strong>al <strong>de</strong> erou, subliniind caracterul extraordinar, suprauman, alforþei ºi acþiunilor acestuia.Cu acest rol, hiperbola apare cu o inten<strong>si</strong>tate mare sau mai micã înîntreg repertoriul <strong>de</strong> cântece epice eroice. Manifestarea vitalitãþii prinpetreceri la care eroul consumã o cantitate uriaºã <strong>de</strong> bãuturã ºi mâncareapare frecvent.În Gruia lui Novac chefurile þin <strong>de</strong> trei zile ºi trei nopþi ºi implicã omare ri<strong>si</strong>pã <strong>de</strong> bani:„Cã-n trei zile ºi-n trei nopþiA bãut sute <strong>de</strong> zloþiA bãut trei buþi <strong>de</strong> vin,Tot vin bãtrân cu pelin,ªi-a mâncat trei vaci beliteªi trei cuptoare <strong>de</strong> pite…” (Amzulescu, II.,10)Armele eroilor ºi modul în care sunt mânuite implicã, <strong>de</strong> asemenea,hiperbola:„Pãloºelul cã-l uita,De-o sutã cincizeci <strong>de</strong> oca.Cu <strong>de</strong>ºtiu-ãl mic l-ardica,În palmã cã-l fluºtura,O datã cã-l sãruta,Cu el în sus cã mi-º’ da,Cu norii l-amesteca…” (Amzulescu, II., 62–63)De obicei, hiperbola ajunge la o concentraþie maximã atunci cândsunt relatate încleºtãrile directe dintre erou ºi duºmani. În Copilaºul luiRoman, accentul ca<strong>de</strong> pe durata luptei:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amestecaDimineaþa pânã-n prânz,Tãia copil tot cu râs:De la prânz pân-la nãmiaz,Tãia copil cu necaz;Când soarele scãpãta,Copilaºul termina.” (Amzulescu, II., 189–190)În alte cazuri, hiperbola vizeazã imen<strong>si</strong>tatea numãrului duºmaniloruciºi sau suficienþa unor gesturi <strong>si</strong>mple prin care se manifestã forþa eroului:„Apoi amândoi se luaªi prin turci se întorceaªi pe toþi cã mi-i tãia.Pe un<strong>de</strong> Novac mergeaNumai cu cotul cotea,Uliþi printre turci fãcea…ªi turcii aºa picaCum pica vara iarbaCând ajungi cu coasa.” (Amzulescu, II., 16–17)5.4.4. Cântecul epic istoric ºi haiducescSpre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cântecul eroic, faptele sunt mai aproape <strong>de</strong> conturullor real. În cântecul haiducesc, accentul ca<strong>de</strong> nu pe conturarea personalitãþiieroului, ci pe relatarea stãrilor sociale care genereazã conflictul.Tot în aceastã direcþie se înscrie, dar cu o <strong>si</strong>tuaþie aparte, cântecul istoric.Ca modalitate <strong>de</strong> realizare el se apropie <strong>de</strong> cântecul haiducesc.În cântecul epic haiducesc se observã o diminuare accentuatã ahiperbolei <strong>de</strong>finitorie fiind o relatare a faptului cât mai aproape <strong>de</strong>autentic. Se constatã însã, în unele cazuri, tendinþe <strong>de</strong> evoluþie a temelorhaiduceºti sau istorice cãtre cântecul eroic, ºi atunci prezenþa hiperboleie mai con<strong>si</strong>stentã. O asemenea tendinþã se manifestã în cântecul luiPintea Viteazul. Balada se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> cu <strong>de</strong>scrierea unui ospãþ, care nu areproporþiile uriaºe ale petrecerilor din Badiul, Novac ºi Gruia etc., darcare implicã, totuºi, uºoare tendinþe <strong>de</strong> hiperbolizare:„Sunt voinici o sutã nouã,Voinici <strong>de</strong>-ai codrului,Puiºori <strong>de</strong>-ai lotrului.Dintre ei, vreo doisprezece
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60:
60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62:
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162: 162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164: 164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM