Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

More documents

Recommendations

Info

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 61În alte variante accentul cade nu atât pe aprecierea efortului fizicdepus, ci pe aprecierea priceperii gospodarului.Realizate nu la nivelul posibilitãþilor reale, ci la nivelul posibilitãþiloroptime, cu folosirea frecventã a hiperbolei, semnele descriptive transformãpluguºorul dintr-o poezie descriptivã într-o poezie a dorinþelor omuluide a obþine rod bogat, amplificând în felul acesta funcþia de urare.Consideratã ca cea mai veche formã de poezie (ºi artã în general), poeziadescriptivã derivã dintr-un simþ practic (transmiterea unei experienþe demuncã) ºi din procedeele magiei prin similitudine. În aceastã poezie nu sepoate vorbi încã de o concepere miticã a raporturilor dintre om ºi realitate.Un obicei similar au în anumite regiuni (în regiunile sudice ºi vesticeale Ungariei, în Secuime) ºi maghiarii: între 26 decembrie (ziua martiruluiSf. ªtefan) pânã la Anul Nou, un grup de flãcãi, ca niºte „menestreli”(numiþi în limba maghiarã regösök, adicã zicãtori de cântece)umblau din casã în casã cu scopul de a ura recolte bogate gospodarului.Originea acestei poezii este, de asemenea, arhaicã, se pare cã se trage dintextele ºamanilor sau din descântece. Textul este enumerativ, unitãþilestrofice sunt marcate prin refren.În cântecele de seceriº din Ardeal, se poate observa investirea realuluicu semnificaþii mai largi, deci imagini cu caracter simbolic. Corbul negrusau cioara neagrã, de pildã, care ameninþã sã distrugã recolta, capãtã valoareaunui simbol, prin exagerarea hiperbolicã a capacitãþilor distructive:„Vine corbul negruªi ia stogu-ntregu;Vine cioara neagrãªi ia claia-ntreagã.”Tot aºa, cununa ca obiect ritual, reprezintãputerea pãmântului de pecare s-a strâns recolta ºi implicãposibilitatea fertilizãrii magice a acestuipãmânt: pentru aceasta, cununa trebuie purtatãde o fecioarã– reprezentândidealul de puritate – ºi trebuie udatã, iar sãmânþa ei trebuie amestecatã cusãmânþa care va fi aruncatãpe ogor în urmãtoarea perioadãde vegetaþie.La maghiari, în mai multe regiuni ale Ungariei ºi în Ardeal, cununa,având forme diferite dupã felul de împletire a spicelor, fiind adusã de unalai, purtatã pe cap sau pe umeri de fete, este întâmpinatã de udãtori, iardupã ce gospodarul mulþumeºte pentru primirea ei, ea este aºezatã încamera reprezentativã, zisã „camerã curatã”, agãþatã fie de bârna centralãa casei, fie de un cui de deasupra patului. Câteva spice sunt amestecateprintre sãmânþa ce urmeazã a fi semãnatã, pentru continuitatea cicluluivegetal etern.
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci o evoluþie a elementelor descriptive, de larealizarea unei modelãri ideale a realului la realizarea unor imagini cusemnificaþii mai largi.Acest proces s-a dezvoltat în poezia colindelor care reprezintã otreaptã evoluatã ºi superioarã din punct de vedere al valorii artistice. Trecereape plan simbolic sau mitologic se realizeazã atunci când în poemnu se mai descriu activitãþi practice (procese de muncã), ci acþiuni sauobiecte rituale, precum ºi întruchipãri mitice.Poezia colindelor continuã, aºadar, stadii evoluate ale poezieidescriptive, dezvoltând însã forme alegorice ºi simbolice de transmiterea urãrii. Ea consemneazã o etapã culminantã în evoluþia poeziei obiceiurilorcalendaristice.Dupã modelul de desfãºurare a obiceiului ºi dupã structura poezieise disting douã tipuri de colinde: 1. Colinde de copii, urãri directe, scurte,urmate de cererea darurilor; 2. Colinde de ceatã, interpretate de ceatade flãcãi.Rostul lor este vestirea sãrbãtorii ºi trezirea ritualã a gospodarilor.Funcþia de urare de belºug agrar este dominatã de atmosfera pregnant festivã,care marcheazã trezirea gospodarului în prima zi a noului an ºiîndemnul solemn la muncã.„ªi te scoalã, cest domn bun, / Scoalã ºi pe feþii tãi, / Feþiitãi ºi fetele, / Fete mari lumini s-aprindã, / Feciori mariporþi sã deschidã, / Sã porneascã plugurile, / La arat ºisemãnat…”Din punct de vedere tematic folcloriºtii disting colinde de gospodar,de flãcãu, având caracter epico-eroic, colinde de fatã, predominate deimagini lirice. Fata este reprezentatã ºezând în leagãnul de mãtase dincoarnele cerbului, ca simbol al frumuseþii supreme.Poezia de incantaþie face parte tot din categoria poeziei obiceiurilorcalendaristice. Este vorba de poezia caloianului ºi paparudelor care, înesenþã, reprezintã invocarea unei zeitãþi pentru a provoca intervenþia eiîn favoarea oamenilor. Raportul dintre mit ºi cotidian nu mai presupuneo încadrare miticã a cotidianului, ci o influenþare directã a cotidianuluide cãtre forþele mitice. Aceastã influenþare este mediatã de ritual.În cazul paparudelor, procesul de mediere este simplu: paparudele,ca reprezentare miticã, sunt rugate sã provoace ploile. În cazul caloianuluiînsã procesul de mediere este mai complex, deoarece însuºi caloianulapare ca mediator între pãmânt ºi cer. Prin ritual se mediazã numai relaþiaîntre oameni ºi zeitate (rugãminte adresatã caloianului), pentru ca zei-
Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
Page 59: 60 FOLCLORModelul este particulariz
Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM
show all

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?