3. CARACTERE SPECIFICE ALE FOLCLORULUI 45le concrete ale momentului ºi locului în care se actualizeazã faptul <strong>folclor</strong>ic,dar ºi <strong>de</strong> gustul ºi talentul interpretului însuºi. În mãsura în careelementele novatoare sunt acceptate <strong>de</strong> colectivitate ºi transmise, ele seintegreazã tradiþiei, <strong>de</strong>venind valori colective.3.3. Caracterul oralS-a con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat multã vreme cã oralitatea este o caracteristicã exclu<strong>si</strong>vãa <strong>folclor</strong>ului. Privind însã lucrurile istoric, consemnãm faptul cã, foartemultã vreme, cultura omenirii a fost în întregime oralã. Popoarelevechi au avut, mai întâi, o culturã oralã, însuºindu-ºi scrisul în faze maitârzii ale <strong>de</strong>zvoltãrii.La popoarele indo–europene, cultura scrisã se <strong>de</strong>zvoltã relativ târziu.Limbile indo-europene aveau interdicþii religioase în privinþa scrierii, pecare o con<strong>si</strong><strong>de</strong>rau tabu. Iuliu Cezar aminteºte cã tinerilor gali li se interzicesã înveþe scrisul, pentru cã scrisul toceºte memoria ºi îi împiedicãpe tineri sã reþinã istoria poporului. Poemele homerice, înainte <strong>de</strong> a fiadunate în cicluri, s-au realizat ºi s-au cristalizat, dupã lungi secole <strong>de</strong>elaborare, sub formã oralã.Oralitatea poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratã, <strong>de</strong>ci, ca trãsãturã distinctivã a <strong>folclor</strong>uluinumai la nivelul literaturii ºi al <strong>si</strong>stemului <strong>de</strong> credinþe transmiseprin viu grai, esenþialã fiind nu atât opoziþia oral/scris, cât opoziþia audiere/lecturã,care caracterizeazã modul <strong>de</strong> execuþie ºi <strong>de</strong> receptare.Oralitatea, la nivelul <strong>folclor</strong>ului literar, este un mod propriu <strong>de</strong> existenþãºi manifestare. Dar nu este unicul mod <strong>de</strong> existenþã! Oralitatea nua exclus utilizarea scrisului în circuitul <strong>folclor</strong>ic viu. Se înregistreazã <strong>de</strong>timpuriu colecþii <strong>de</strong> colportaj, caiete <strong>de</strong> amintiri ºi cântece, scrisori alesoldaþilor din armatã sau <strong>de</strong> pe front. Sunt relevante totodatã ºi atestãriºtiinþifice, în acest sens, unele creaþii lirice ale poeþilor cla<strong>si</strong>ci: M. Eminescu,în Scrisoarea III integreazã o scrisoare <strong>de</strong> soldat, având certe tipare<strong>folclor</strong>ice. Discursul <strong>de</strong> iniþiere a scrisorii poate fi interpretat drept oexplicaþie „lirico-ºtiinþificã” a faptului cã scrisoarea este o alternativãscrisã, conjuncturalã a comunicãrii orale: „De din vale <strong>de</strong> Rovine / Grãim,Doamnã, cãtre Tine, / Nu din gurã, ci din carte (subliniat <strong>de</strong> noi), / Cã neeºti aºa <strong>de</strong>parte.” O scrisoare <strong>folclor</strong>icã este ºi poezia lui G. Coºbuc, Oscrisoare <strong>de</strong> la Muselim-Selo. Formula <strong>de</strong> cliºeu cu care începe poezia:„Mãicuþa dragã, cartea mea/ Gãseascã-mi-te-n pace/” ºi versurile din ultimastrofã <strong>de</strong>zvãluie faptul cã scrisoarea a fost dictatã <strong>de</strong> un analfabetcãprarului Nicolae, ºtiutor <strong>de</strong> carte, <strong>de</strong>ci confirmã realitatea oralã a vari-
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt <strong>folclor</strong>ic. Ea este receptatã tot oral fiind cititã <strong>de</strong>popa satului <strong>de</strong>stinatarei.În societatea secuiascã era obiceiul ca flãcãii sã trimitã fetelor scrisori<strong>de</strong> dragoste ver<strong>si</strong>ficate. Structura acestora nu prezenta mare varietate,iar bogãþia lor <strong>de</strong> fond <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>a <strong>de</strong> talentul autorului. 59Scrisul în cultura popularã din Tran<strong>si</strong>lvania a jucat un rol <strong>de</strong>osebit<strong>de</strong> divers: consemnarea fenomenelor meteorologice, a calamitãþilor, naºterilorºi <strong>de</strong>ceselor, a textelor rituale din repertoriul obiceiurilor <strong>de</strong> nuntãºi înmormântare, a rugãciunilor ºi leacurilor; redactarea testamentelor,foilor <strong>de</strong> zestre, contractelor <strong>de</strong> vânzare, cumpãrare, necroloagelor,inscripþionarea porþilor secuieºti, a monumentelor funerare, peretarelor,bârnelor centrale din case etc.Textele <strong>de</strong> acest gen au fost redactate <strong>de</strong>ci în formã scrisã, dar auizvorât dintr-o realitate ºi conºtiinþã oralã. <strong>Folclor</strong>istul clujean Keszeg Vilmos<strong>de</strong>zbate în câteva lucrãri coexistenþa <strong>folclor</strong>ului oral ºi scris ca unfenomen diacronic, insuficient tratat <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>isticã. 603.4. Caracterul anonimCulturii populare îi este specific anonimatul, creaþiile ei nefiind, îngenere, însoþite sau raportate la numele unui autor individual.La început întreaga culturã era anonimã; antichitatea ºi evul mediu,<strong>de</strong>ºi cunosc personalitãþi creatoare, rãmân încã dominate <strong>de</strong> aceastãcaracteristicã. Anonimatul s-a impus ca trãsãturã <strong>de</strong>finitorie a creaþieipopulare pe mãsurã ce însãºi diferenþa dintre cultura oralã ºi cea scrisãs-a instituit ºi accentuat.Anonimatul culturii populare este o manifestare a caracterului sãucolectiv. Anonimatul nu înseamnã cã, în condiþiile oralitãþii, numeleautorului unei creaþii sau al alteia s-a ºters din memoria colectivã, ºi nicicã aceastã creaþie nu are autor. Dimpotrivã, o anume creaþie, ºi chiar oanume variantã, însumeazã o pluralitate <strong>de</strong> eforturi creatoare individuale.Pretenþia paternitãþii asupra faptului <strong>de</strong> <strong>folclor</strong> este infirmatã <strong>de</strong>ci <strong>de</strong>realitatea lui concretã.Anonimatul este o consecinþã a mentalitãþii mediilor pãstrãtoare ºicreatoare <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>. Colectivitatea se <strong>de</strong>zintereseazã <strong>de</strong> autor ºi nu-l înregistreazãîn conºtiinþa ei.59 Keszeg V. 1999. 11.60 Keszeg V. 1991, 1999.
- Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM