Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

6. REPREZENTAREA SPAÞIULUI ªI TIMPULUI 137înstrãinare, singurãtate, floarea care-nfloare sau care rodeºte pentruîmplinirea eroticã etc., analogii care consteleazã în jurul lor modeleexpresive de largã circulaþie, înscriind lirismul folcloric în coordonateleunui univers metaforic particular. (Despre acest univers în capitolulLimbajul poetic metaforic al folclorului.)6. Reprezentarea spaþiului ºi timpuluiîn cultura popularãExistenþa omului este jalonatã de doi factori esenþiali: spaþiul ºi timpul.Activitãþile umane se raporteazã la ele, în consecinþã întreaga culturã,îndeosebi cea popularã, datoritã pragmatismului vieþii þãrãneºti estestrâns legatã de spaþiu ºi timp. De aceea, înþelegerea concepþiei popularedespre spaþiu ºi timp este una dintre cheile de înþelegere ale culturiipopulare, ale folclorului.Cu problematica spaþiului ºi timpului s-au ocupat ºtiinþe ca matematica,fizica, filozofia etc.Ce sunt însã spaþiul ºi timpul din punct de vedere al culturii folclorice,al filozofiei populare?Spre deosebire de modul de abordare al acestor categorii de ºtiinþeleamintite, se impune, considerãm, descifrarea unui mod specific de a gândispaþiul ºi timpul ca niºte fenomene concrete ºi categorii care demonstreazão concepþie ºi o viziune de viaþã specifice poporului. Modul de a gândiexperimental spaþiul ºi timpul din perspectiva existenþei are o influenþãasupra culturii populare, asupra întregii mentalitãþi a þãranului.Demersul folcloristic trebuie sã se îndrepte spre cunoaºterea mecanismuluide gândire a þãranului din mediile tradiþionale, spre elementele intelectualeºi emoþionale care au generat o concepþie ºi o viziune asupra lumiiprin cadre fundamentale ale spaþiului ºi timpului ce apar ºi se exprimã întoate formele ºi manifestãrile de viaþã ale omului ºi colectivitãþii.6.1. Reprezentarea spaþiuluiReprezentarea spaþiului a avut antecedente în domeniul istoriei artelor,al etnologiei ºi filozofiei culturii, la începutul secolului al XX-lea. Istoriciigermani au fost printre primii care ºi-au dat seama cã arta în manifestãrileei este fundatã pe un sistem de valori ºi cã „sentimentul