5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 85Pe sus învolbând,Din aripi pleznindPe min’ m-a pleznitOchi-a-mpãienjenit,Faþa mi-a zmolit,Buze mi-a lipit.Nu pot sã grãiescSã le mulþumesc.Mulþumi-le-ar Domnul,Cã el mi-a dat somnul,Mulþumi-le-ar sfântul,Cã el mi-a luat gândul.” (F.A. II., 242–243)Meritã sã fie relevatã imaginea poeticã a trecerii <strong>de</strong> la viaþã la moarte.Corboaica neagrã, <strong>si</strong>mbolul morþii, nu zboarã ci „învoalbã”, învãluieºtepe cel menit sã treacã pe lumea cealaltã. Dar dincolo <strong>de</strong> aceastã reprezentare<strong>si</strong>mbolicã, apare <strong>de</strong>scrierea fenomenului biologic al morþii. Ochiiîmpãienjeniþi, faþa smolitã, buzele lipite, gândul ce i-a fost luat, omulcare nu mai este om.Secvenþa urmãtoare pare a fi o convorbire cotidianã:„Scoalã, Ioan, scoalã,Cu ochii priveºte,Cu mâna primeºte,Cã noi am venit,Cã am auzit,Cã eºti cãlãtorCu roua-n picioare,Cu ceaþa-n spinarePe calea cea lungã,Lungã, fãrã umbrã.ªi noi ne rugãmCu rugare mare,Cu strigare tare,Samã tu sã iei,Sama drumului,ªi sã nu apuciCãtrã mâna stângã,Cã-i calea netângãCu bivoli aratã,Cu spini semãnatã.
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,Cu fãcliile stinse.Dar tu sã-mi apuci,Cãtrã mâna dreaptã,Cã-i calea curatã,Cu boi albi aratã,Cu grâu semãnatã.ªi mi-s tot mese-ntinseCu fãclii aprinse.” (F.A., II. 243-244)Despãrþirea <strong>de</strong> mort nu se face însã numai prin aceste cântece <strong>de</strong>ceremonial ci ºi prin bocete. Bocetul este o lamentaþie improvizatã pe ojalnicã melodie. De multe ori improvizarea este chiar never<strong>si</strong>ficatã.Bocetul nu este legat <strong>de</strong> momente precise ale ceremonialului <strong>de</strong>înmormântare. Se poate boci în tot timpul, din momentul morþii pânã laîntoarcerea din cimitir. Se obiºnuieºte în general ca femeile care vin sãvadã pe cel mort sã boceascã <strong>de</strong> îndatã ce au intrat în casã.Datoritã caracterului lor improvizat ºi duratei lor, bocetele ajung niºtelungi poeme în care elementele din viaþa celui mort se împletesc cusentimentele celor pãrã<strong>si</strong>þi ºi cu con<strong>si</strong><strong>de</strong>raþii asupra ceremonialului saudatinelor satului:„Cuscre dragã ºi mai dragã, / Da mai zi cuscre ceva, / Cãnu-þi era seama aºa, / Ca sã nu zici nimica. / Scoalã cuscre,hai la noi, / Cã neamurile umplu casa, / Cuscre dragã ºi maidragã (…). / Da cuscre un<strong>de</strong>-ai plecat / De-aºa frumos te-aigãtat? / Ai plecat la târg <strong>de</strong>parte / Ca sã cumperi sãnãtate. /Târgu s-o fost încheiat, / Cu sãnãtatea ai gãtat (…) / În Þarigradcând vei intra, / Sã te uiþi la direapta. / Este un pommare-nflorit / ª-un scaun <strong>de</strong> hodihnit. / ª-o fântâniþã linã /ª-un scaun <strong>de</strong> hodihnã / ªi puþin sã zãboveºti, / Cu mãicuþasã vorbeºti. / ªi <strong>de</strong> noi te va-ntreba / Cã ce facem pe-aicea. /Da sã-i spui cuscre aºa / Cã <strong>de</strong> fãcut facem bine / Da plângemîn toate zile. / Nu e zi ºi nu e ceas / Sã n-am lacrimi peobraz / (…) Da cuscre, un<strong>de</strong> ai plecat? / La cãsuþa ta ceanouã / Nu te ninge, nu te plouã, / Nu te-atinge pic <strong>de</strong> rouã. /Nice vântu nu te bate, / Nice soare nu te ar<strong>de</strong>, / Cuscre dragãºi mai dragã. / Te roagã <strong>de</strong> sãpãtori / Sã lese rãsuflãtori, /Sã lese patru fereºti, / Pe una sã vie luna, / ªi pe una soarele,/ ªi pe una jalele. / ªi pe una sã mai vie / Câte-o zi <strong>de</strong>liturghie, / Cuscre dragã ºi mai dragã.” (Din Fãgãraº)
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM