12.07.2015 Views

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 119Cântecul epic eroic redã <strong>si</strong>tuaþii, stãri <strong>de</strong> lucruri, <strong>de</strong>scrie lupte, peisaje,oraºe; balada dã mai multã atenþie atmosferei interne, ceea ce oapropie <strong>de</strong> cântecul liric. Balada penduleazã între <strong>de</strong>scriptiv ºi liric.Ca un elaborat propriu al bala<strong>de</strong>i apar portrete ale fetei ºi flãcãului,uneori în realizãri <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> sugestive, al cãror ecou îl vom regã<strong>si</strong> înlirica eroticã.5.4.6. MioriþaMioriþa reprezintã pentru cultura româneascã o valoare care <strong>de</strong>pãºeºtecadrul unei <strong>si</strong>ngure creaþii. Motivele pe care le inclu<strong>de</strong> în structura eiau o largã circulaþie în cultura popularã româneascã ºi rezonanþe puterniceîn cultura naþionalã. Balada poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratã drept una din marile<strong>si</strong>nteze ale culturii româneºti, ale sufletului poporului român.Aceastã <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re largã a poemului, caracterul lui cuprinzãtor în cepriveºte valorile pe care le subsumeazã, presupune o mare complexitatea semnificaþiilor, amplificatã <strong>de</strong> existenþa unui numãr mare <strong>de</strong> variante,cu <strong>de</strong>osebiri <strong>de</strong> structurã ºi substanþã.Structura narativã a poemului este, totuºi, foarte <strong>si</strong>mplã, chiar ºi învariantele cele mai complexe. Scenariul epic al bala<strong>de</strong>i urmãreºte istoriaunui pãstor pe care însoþitorii lui vor sã-l omoare, dar cãruia o oaie nãzdrãvanãîi <strong>de</strong>stãinuieºte complotul. Cel sortit morþii îºi exprimã ultimeledorinþe: sã fie îngropat în mediul sãu preferat (în mijlocul stânii), sã isã punã la cap instrumentele lui, ca sã-ºi audã etern cântecele îndrãgite,iar moartea sa sã fie ascunsã fiinþelor dragi (oile, mama bãtrânã, logodnica),cãrora sã li se comunice cã s-a însurat cu „a lumii crãiasã”.Structura metaforicã a poemului este, la prima ve<strong>de</strong>re, la fel <strong>de</strong> <strong>si</strong>mplã:mioara care vorbeºte, oile care plâng moartea ciobanului, fluierelecare cântã la bãtaia vântului, moartea conceputã ca nuntã ºi cortegiulnupþial format din soare ºi stele, munþi ºi brazi, pãsãrile cerului. Toateacestea ne vorbesc <strong>de</strong>spre o seninã comuniune între om ºi naturã, comuniunecare <strong>de</strong>vine mai profundã, atingând <strong>de</strong>sãvârºirea, dupã moarte.ªi totuºi <strong>de</strong>spre acest poem s-a discutat mult ºi în modul cel maicontradictoriu cu putinþã.S-a vorbit mult <strong>de</strong>spre caracterul reprezentativ al bala<strong>de</strong>i Mioriþa,con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratã <strong>de</strong> unii ca exprimând integral sufletul popular românesc. Caurmare ea a fost a<strong>de</strong>sea luatã ca piesã <strong>de</strong> bazã pentru <strong>de</strong>finirea specificuluietnic al românilor. Dupã alþii, Mioriþa nu reprezintã <strong>de</strong>cât un aspectal p<strong>si</strong>hologiei poporului român, al specificului naþional. Este notabilã

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!