Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

92 FOLCLORetc. Acestea sunt propoziþii imperative, negative sau afirmative, care princonþinutul lor implicã ideea de bine sau de rãu ºi impun în mod expres unsfat, un îndemn, o povaþã. Structura lor logicã reliefeazã o persoanã (cãreiai se adreseazã sfatul), o comportare (atitudine, acþiune) indicatã sau contraindicatãºi un element de relaþie (împrejurare, agent, condiþie) în legãturãcu care se dã sfatul. Accentul logic poatã sã cadã pe persoanã, proverbulreprezentând în acest sens o atitudine faþã de ea („Fãgãduieºte numai cepoþi da.”). Semnificaþia proverbului este un reproº la adresa persoaneiimplicate. Accentul poate sã cadã pe agentul de relaþie. De pildã în „Lapomul lãudat sã nu te duci cu sacul,” reproºul nu vizeazã persoana cãreiai se dã sfatul, ci agentul în legãturã cu care se dã sfatul.O a treia mare grupã de expresii paremiologice se referã la cele carene apar sub forma unei propoziþii enunþiative, afirmative sau negative,care exprimã în mod direct ºi deplin o judecatã. De pildã: „Cine se scoalãde dimineaþã, departe ajunge; Fiecare-i dator cu o moarte; Sãnãtatea emai bunã decât toate; Pisica blândã zgârie rãu; Câinele care latrã nu muºcã;Ulmul nu face pere” etc. Ele au toate elementele care alcãtuiesc ojudecatã completã.Aºadar, considerate izolat, toate formele paremiologice corespundunor unitãþi logice:– cele din primul grup sunt sintagme care apar, în context, ca predicatelogice sau elemente de predicat logic;– cele din grupul al doilea sunt propoziþii imperative care nu constituiejudecãþi propriu-zise, dar se constituie pe baza unor judecãþipe care, ca atare, le implicã;– cele din grupul al treilea alcãtuiesc judecãþi de sine stãtãtoare.Cele din grupurile al doilea ºi al treilea sunt considerate global caproverbe. Între ele existã însã diferenþe sensibile care ne obligã sã le clasãmseparat.Vom diferenþia deci în limbajul paremiologic trei categorii de expresii:zicãtorile, proverbele imperative ºi proverbele propriu-zise.Formulele paremiologice care relevã structuri diferite de cele analizatesunt relativ rare. Existã, de exemplu, o serie de proverbe exclamativecare pot fi considerate derivate ale proverbelor propriu-zise.„Bãrbat bunºi usturoi dulce” (adicã bãrbat bun ºi usturoi dulce nu existã!); „Fereºtemã,Doamne, de duºmanul din casã, cã de cel de afarã mã feresc singur!”(adicã duºmanul din casã este mai periculos decât cel de afarã).Sunt ºi mai rare proverbele dialogate: