5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 69Nunta este complexul <strong>de</strong> obiceiuri care ceremonializeazã cãsãtoria.Este <strong>si</strong>ngurul ceremonial <strong>de</strong> trecere, conservat, la care protagoniºtii participãconºtient.Obiceiurile <strong>de</strong> nuntã ºi poezia integratã lor au evoluat <strong>de</strong> la strãvechirosturi sau strict ceremoniale la funcþii predominant spectaculare. Suitapoeticã ceremonialã nu se mai conservã azi într-o ordine secvenþialã perfectã,tocmai datoritã pier<strong>de</strong>rii coeziunii structurale bazate pe vechilefuncþii magice ºi evoluþiei spre spectacol.Structura acestei suite diferã, în primul rând, <strong>de</strong> la o zonã <strong>folclor</strong>icãla alta, <strong>de</strong> la o etnie la alta, în funcþie <strong>de</strong> tradiþiile locale ºi <strong>de</strong> secvenþeleceremoniale mai puternic conservate.Ceremonialului <strong>de</strong> nuntã îi este caracteristicã o structurã secvenþialãarborescentã, <strong>si</strong>milarã unei piese <strong>de</strong> teatru realizatã cu multe ºi diversepersonaje ºi pe mai multe scene.Actul întâi surprin<strong>de</strong> în centrul sãu momentul încuviinþãrii sau alpeþitului, logodna sau încredinþarea, apoi: strigãrile sau vestirile, princare se aduce la cunoaºterea publicã acceptarea cãsãtoriei <strong>de</strong> cãtre ambelefamilii.Ceremonialul se continuã cu pregãtirea nunþii; se aleg „personajele”:nunii, starostele, vorniceii (chemãtorii), colãcerul (colãcarul, un oratorpopular), tarisfatul (cel care poartã traista, plosca nunului ºi vorbeºte înnumele nunului), stegarii (aleºi dintre cei mai buni dansatori), lãutarii,vãtãjiþele (alese dintre nevestele tinere), bucãtãriþele (bucãterese) etc.Nunta propriu-zisã este cel <strong>de</strong> al doilea act al spectacolului. Susþinut<strong>de</strong> un variat material <strong>folclor</strong>ic, ea se <strong>de</strong>sfãºoarã în succe<strong>si</strong>unea secvenþelor:chemarea, cununa, bãrbieritul, vedrele (aducerea darurilor), iertarea,conãcãria (se rosteºte o oraþie), schimburile, dansul, bradul, masa micã(se oferã invitaþilor pâine, sare ºi rachiu)), scalda (mirii se îmbãiazã înapã neînceputã, în care se pune lapte dulce, miere ºi diferite plante, înspecial busuioc, <strong>si</strong>mbolul dragostei), gãtirea, iertãciunile, plecarea lacununie, cununia religioasã, întoarcerea <strong>de</strong> la cununie, colãcãria.Actul al treilea se petrece în casa mirelui ºi cuprin<strong>de</strong>: masa mare(mirele, mireasa, nunii, invitaþii ocupã locurile stabilite <strong>de</strong> tradiþie),jocul, rãpirea închipuitã, scoaterea zestrei, iertãciunea. Se spun oraþii, secântã ºi se joacã.În concluzie, prin amploarea sa, prin atmosfera sãrbãtoreascã în carese <strong>de</strong>sfãºoarã, prin conþinutul sãu, spectacolul nupþial constituie ºiastãzi o amplã manifestare artisticã popularã.
70 FOLCLORExaminat sub cele douã aspecte – ca rit <strong>de</strong> trecere ºi rit-spectacol,ceremonialul <strong>de</strong> nuntã genereazã în contextul spectacolului un întregrepertoriu <strong>de</strong> liricã ºi epicã popularã, <strong>de</strong> dansuri ºi cântece. 70Pentru a compara formal structura variantei <strong>de</strong> mai sus a nunþiiromâneºti cu o variantã maghiarã, vom prezenta secvenþele nunþii dinSândominic, în cadrul unitãþilor ternale: 71Rituri <strong>de</strong> <strong>de</strong>spãrþire: cunoaºtere, ºezãtoare, jocuri <strong>de</strong> împerechere,schimbul <strong>de</strong> daruri, reuniuni dansante, umblatul flãcãului la casa fetei,curtarea, petreceri în câºlegi, „joia grasã” (adicã prima acceptare/primire„oficialã” a mirelui în casa miresei legatã <strong>de</strong> servirea unei cine oferitã <strong>de</strong>pãrinþii miresei);Rituri <strong>de</strong> separare: peþitul, logodna, fixarea datei nunþii, prezentareala preot, vestirea, cununia oficialã, chemarea, inventarul zestrei, luareazestrei, pregãtiri pentru nuntã, bocetul bradului, ziua nunþii, nunta propriu-zisã:a) la casa miresei: gãtirea miresei, adunarea nuntaºilor, daruripentru mireasã; b) la casa mirelui: so<strong>si</strong>rea nuntaºilor mirelui; a) la casamiresei: oraþia miresei; b) la casa mirelui: formarea alaiului mirelui; a) lacasa miresei: luarea miresei, aldãmaºul miresei, formarea ºi plecarea alaiuluispre bisericã, cununia religioasã.Rituri <strong>de</strong> integrare: petreceri în faþa bisericii, obstacole în calea alaiului,intrarea-primirea miresei în casa mirelui <strong>de</strong> socrii mari, darul <strong>si</strong>mbolical naºului, masa mare (prima aºezare), daruri, îmbrobodirea miresei(conciul), so<strong>si</strong>rea mascaþilor, rãpirea ºi rãscumpãrarea miresei, a douamasã, jocul cu calul.La secvenþele enumerate se adaugã – ºi la români ºi la maghiari – unnumãr foarte mare <strong>de</strong> strigãturi, un repertoriu poetic larg, cu rol <strong>de</strong> festivizare.Oraþiile <strong>de</strong> nuntã sunt creaþii <strong>de</strong> amploare mai mare, rãspândite peparcursul <strong>de</strong>sfãºurãrii obiceiului în toate momentele-cheie, inten<strong>si</strong>ficândcaracterul dramatic ºi spectacular al acestora, atmosfera solemnãsau momentul <strong>de</strong> bunã voie.Nucleul multor variante <strong>de</strong> oraþii (chiar ºi cea înregistratã <strong>de</strong> DimitrieCantemir) îl constituie reprezentarea nunþii printr-o vânãtoare <strong>si</strong>mbolicãºi, implicit, reprezentarea miresei prin ciutã. Acest nucleu esteplasat într-un context <strong>de</strong> legendã istoricã. Vânãtoarea ciutei ca alegorie anunþii este prezentã ºi în poezia colin<strong>de</strong>lor.70 Dupã Meiþoiu I. 1969. 26-28.71 Balázs L. 1994.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM