5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 57– o poezie <strong>de</strong> strãvechi caracter ritual, <strong>de</strong>venitã mai târziu prepon<strong>de</strong>rentceremonialã, care nu este niciodatã interpretatã în afara obiceiului:poezia colin<strong>de</strong>lor, pluguºoarelor, oraþiile <strong>de</strong> nuntã, cânteceleceremoniale <strong>de</strong> înmormântare, <strong>de</strong>scântecele etc.;– o poezie <strong>de</strong> circulaþie mai largã, pentru care un anumit obicei sauceremonial constituie o bunã ocazie <strong>de</strong> interpretare.Poezia <strong>de</strong> ritual ºi ceremonial este prin excelenþã o poezie <strong>si</strong>ncreticã,<strong>de</strong> cele mai multe ori cântatã, uneori însoþitã ºi <strong>de</strong> dans, integratã contextuluiceremonial care o condiþioneazã.Limba românã cunoaºte douã cuvinte ce <strong>de</strong>numesc acelaºi lucru:obicei ºi datinã, ele fiind con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate <strong>si</strong>nonime. În ansamblul <strong>de</strong> fapte<strong>de</strong>semnate prin cele douã cuvinte se utilizeazã ºi <strong>de</strong>numiri ca rit, ritual,ceremonial.În raport cu acestea cuvântul „obicei” rãmâne termenul generic princare se <strong>de</strong>fineºte ansamblul <strong>de</strong> manifestãri <strong>folclor</strong>ice legate <strong>de</strong> un anumitmoment, eveniment sau datã, indiferent <strong>de</strong> natura lui funcþionalã: magicã,<strong>de</strong> solemnizare, spectacularã, sacrã sau profanã.Ceremonialul reprezintã secvenþe <strong>de</strong> obiceiuri constituite în actesolemne, îndãtinate sau cu funcþie magicã. Prin rit înþelegem un act constituitîntr-o <strong>si</strong>ngurã secvenþã, efectuat în virtutea unei credinþe magice,superstiþioase sau religioase ºi orientat spre în<strong>de</strong>plinirea unei cerinþe <strong>de</strong>ordin practic sau moral (<strong>de</strong> ex. acoperirea oglinzii cu vãl negru în casamortului, practicatã ºi la români ºi la maghiari), spãlarea ritualã a mortuluiînainte <strong>de</strong> îmbrãcarea acestuia, distribuirea colacului printre copii<strong>de</strong> cãtre mireasã, înconjurarea altarului <strong>de</strong> mireasã sau cu noul nãscut,practicate în þinuturile secuieºti etc.În structura obiceiurilor, elemente ºi semnificaþii practice se îmbinã<strong>de</strong>ci cu acte <strong>de</strong> facturã magicã. Prin valoarea lor practicã ele au un rolimportant în organizarea muncii ºi a vieþii colective. Nivelul magic estefundamentat pe credinþa cã prin acte <strong>de</strong> facturã magicã oamenii potimprima evenimentelor un curs ºi o <strong>de</strong>sfãºurare favorabile intereselorindividuale ºi colective. Ritul este o metaforã sau un <strong>si</strong>mbol al obiectuluinãzuinþei, realizat <strong>de</strong> regulã pe baza magiei prin <strong>si</strong>militudine, contactsau invocare. Ansamblul acestor rituri-metaforã alcãtuieºte o a<strong>de</strong>vãratãpoezie a gesturilor, actelor ºi obiectelor folo<strong>si</strong>te în <strong>de</strong>sfãºurarea lor. Asemeneafuncþii ºi semnificaþii au, <strong>de</strong> pildã, brazii fixaþi pe porþile mirilorîn Secuime, pentru atingerea unui i<strong>de</strong>al <strong>de</strong> frumuseþe, fertilitate, armonieprin potrivirea cu grijã a crengilor. Ritul <strong>de</strong> împãrþire a bucatelor la
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a pomanei la români, dupã înmormântare, seface pentru odihna netulburatã a mortului.Colectivitãþile tradiþionale au o puternicã tendinþã <strong>de</strong> a pãstra obiceiurile,tendinþã care exercitã o acþiune coercitivã asupra individului, <strong>de</strong>terminândconservarea unor obiceiuri chiar ºi dupã ce ºi-au pierdut sauºi-au schimbat sensul. În concepþia tradiþionalã, obiceiul trebuia în<strong>de</strong>plinitcorect. Respectul pentru tradiþie ºi grija pentru forma obiceiului aufãcut ca, în satele cu viaþã tradiþionalã, anume persoane, cu aptitudini ºiinteres, sã se specializeze în anumite domenii ale vieþii <strong>folclor</strong>ice. 675.1.1. Poezia obiceiurilor calendaristiceMomentele importante ale ciclului calendaristic au fost însoþite <strong>de</strong>complexe <strong>de</strong> obiceiuri tradiþionale. Anul este un ciclu <strong>de</strong> timp marcatprin acte care þin în special <strong>de</strong> activitatea productivã, un ciclu al munciloragrare sau pãstoreºti. Ciclul muncilor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> însã <strong>de</strong> ciclul natural,<strong>de</strong> perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> vegetaþie. Nece<strong>si</strong>tãþile muncii l-au dus pe om la ocunoaºtere empiricã a evoluþiei ciclice a timpului în funcþie <strong>de</strong> miºcareaaºtrilor, <strong>de</strong> perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> vegetaþie, <strong>de</strong> etapele activitãþii productive, precumºi <strong>de</strong> legãtura dintre ele.Calendarul în viaþa þãranului nu avea rolul sã mãsoare cantitãþi <strong>de</strong>timp, ci sã <strong>de</strong>a expre<strong>si</strong>e timpului trecãtor, sã <strong>de</strong>a un chip mersului vremii.Vorbele unui þãran, reproduse <strong>de</strong> Ernest Bernea, adâncesc ºi plasticizeazãaceste gânduri: „Calendarul e rânduiala vremii sã ºtii când sã faciun lucru. Fãrã calendar, unu ar face într-un fel, unu în alt fel. Calendarulare zile în tot felul <strong>de</strong> nu seamãnã una cu alta. Nu poþi face marþi cefaci duminicã ºi nici în aprilie ce faci în septembrie.” 68Cu timpul, peste vechea structurã naturalã a calendarului s-au suprapusdate <strong>de</strong> altã facturã, oficiale sau religioase. Calendarul popular conservãînsã vechiul raþionament al calendarului natural, prin semnificaþia67 Despre structura, amploarea, complexitatea ºi specificul acestei categorii <strong>de</strong> obiceiurise poate citi în M. Pop: Obiceiuri tradiþionale româneºti. Bucureºti, 1976;Balázs Lajos: Az én elsõ tisztességes napom. Párválasztás és lakodalom Csíkszentdomokoson.Bukarest, Kriterion, 1994; Menj ki én lelkem a testbõl. Elmúlás éstemetkezés Csíkszentdomokoson. Csíkszereda, Pallas–Akadémia, 1995; Szeretetfogott ek a gyermek iránt. A születés szokásvilága Csíkszentdomokoson. Csíkszereda,Pallas–Akadémia, 1999; Golban, V.: Estetica ceremonialului social în obiceiuri.Bucureºti, 1983.68 Bernea E. 1985. 202.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM