Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 59agrarã a obiceiurilor de Anul Nou, pe care-l restructureazã însã în funcþiede suprapunerile religioase ºi oficiale.Obiceiurilor calendaristice le este caracteristicã, în primul rând,legãtura directã sau indirectã cu muncile de peste an ºi, prin intermediullor, cu viaþa ºi bunãstarea individului ºi colectivitãþii. În repertoriul lor,alãturi de obiceiuri care privesc direct muncile ºi etapizarea lor, apar obiceiurilegate mai direct de viaþa individului, a familiei sau a colectivitãþii.Conceptul care uneºte aceste douã aspecte îl constituie asociaþia dintrerodirea pãmântului ºi fecunditatea maternã, prezentã încã îngândirea primitivã prin cultul rodirii ºi al femeii.De asemenea, aceste obiceiuri au un caracter ciclic, fiind repetate înforme similare anual sau la anumite date fixe ale anului.Pentru poezia obiceiurilor calendaristice pot fi luate în discuþie creaþiilegate de obiceiul pluguºorului, colindatului, umblatului cu steaua,sorcova, de teatrul popular (cu mãºti) din cadrul obiceiurilor de AnulNou, precum ºi poezia riturilor de invocare a ploii (caloianul ºi paparudele)ºi cea a obiceiurilor de la sfârºitul seceriºului, conservate în folclorulardelenesc.Între poeziile legate de diferite obiceiuri sau grupuri de obiceiuriexistã însã afinitãþi funcþionale ºi formale care permit diferenþierea întreele: poezie descriptivã, poezie de incantaþie ºi poezie de urare.În folclorul românesc, poezia descriptivã e reprezentatã în primulrând de pluguºor ºi cântece de seceriº.Pluguºorul este un ritual strãvechi, moºtenit probabil de la romani.Urme ale lui se regãsesc în folclorul popoarelor romanice, în timp ce laslavi este inexistent. 69Caracterul prin excelenþã agrar al obiceiului este marcat prin recuzitã(plug, buhai, bice, tãlãngi), gesturi (prima brazdã ca act magic, pocnetulbicelor) ºi poezie (descriere a muncilor agrare, legate de cultivareagrâului, de la alegerea locului pentru arat pânã la facerea colacului).Ca poezie descriptivã, pluguºorul nu descrie o realitate particularizatã,ci o realitate modelatã. Poezia construieºte, în versuri, o teorie amuncilor agricole, creeazã deci un model a cãrui funcþie are un caractersocial mai larg, de urare, deci cu implicaþii magice. Totul se miºcã pedouã planuri: realul esenþializat (modelul, realitatea tipar) ºi planulmagic (funcþia de urare).69 Pop M. 1976. 139