5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 111Contaminând douã tipare tematice diferite, lupta cu monstrul ºiincestul, cântecul lui Iovan Iorgovan este un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> baladã în care sensuleroic se coreleazã cu cel moralizator, coercitiv. Prima temã, <strong>de</strong> facturãeroicã, este o temã <strong>de</strong> basm: eroul luptã cu balaurul ºi îl învinge, salvânddin gura lui o fatã sãlbaticã. În <strong>de</strong>sfãºurarea ei, fantasticul nu dominãîntreaga atmosferã ºi nu reproduce integral universul basmului.Balaurul, cu un portret sumar, încolãceºte fata. Pentru a ajunge la el,eroul se adreseazã „Cernei”, rugând-o sã-ºi potoleascã talazurile ºi rugãminteaîi este în<strong>de</strong>plinitã: „Cerna-l asculta / ªi pe loc îmi sta…”Personificarea apei turbate sau greu <strong>de</strong> trecut apare, ca element fantastic,ºi în basme.Tema a doua, <strong>de</strong> naturã nuvelisticã, se <strong>de</strong>zvoltã într-un cadru real:eroul vrea sã se cãsãtoreascã cu fata salvatã, dar o recunoaºte ca fiindsora lui ºi evitã incestul.Fenomenul transpunerii în fantastic apare ºi în unele bala<strong>de</strong> cutematicã nuvelisticã, mai ales atunci când comportãrile oamenilor ºirelaþiile dintre ei sunt interpretate prin prisma unor credinþe superstiþioase,aºa cum se întâmplã în balada <strong>de</strong>spre cãlãtoria fratelui strigoi, acãrei temã este cunoscutã în literatura universalã sub titlul Lenore. Baladaare o largã circulaþie în sud-estul Europei. În variantele româneºtiaflãm <strong>de</strong>spre o bãtrânã mamã cã a crescut nouã feciori ºi o <strong>si</strong>ngurã fiicã.Când fata primeºte peþitori, mama nu vrea s-o înstrãineze. În urma in<strong>si</strong>stenþelorcelui mai mare dintre feciori, con<strong>si</strong>mte totuºi s-o mãrite, <strong>de</strong>oareceacesta promisese sã i-o aducã „Iarna <strong>de</strong> trei ori, vara <strong>de</strong> cinci ori”. Întretimp o ciumã loveºte casa bãtrânei ºi toþi feciorii mor. Rãmasã <strong>si</strong>ngurã,fãrã speranþã <strong>de</strong> a-ºi mai reve<strong>de</strong>a fata, bãtrâna îl blestemã pe feciorul celmare, care, atins <strong>de</strong> puterea blestemului, iese din mormânt în mod miraculos:pãmântul se crapã ºi mortul, în urma unei metamorfozãri, zboarãdin <strong>si</strong>criu, ajunge la horã ºi se prin<strong>de</strong> lângã Voica. În acelaºi chip miraculos,fratele strigoi îºi poartã sora pânã în pragul casei pãmânteºti.Mama nu-ºi recunoaºte fiica <strong>de</strong>cât dupã inelul <strong>de</strong> logodnã. În timp ce„strigoiul” dispare, ele se îmbrãþiºeazã ºi mor.Metamorfoza mortului în strigoi, ca efect al blestemului, este cel maisemnificativ element supranatural din baladã, pentru cã în funcþie <strong>de</strong> else fixeazã întreaga atmosferã a <strong>de</strong>sfãºurãrii naraþiunii în continuare.Trãsãtura caracteristicã a acestui tip fantastic constã în <strong>de</strong>pãºireaordinii normale a lucrurilor ºi inspirã groaza.Tot <strong>de</strong> nivel fantastic, dar cu funcþie <strong>de</strong> alegorie liricã, poate fi intrepretatºi motivul arborilor îmbrãþiºaþi, ca semn al veºniciei dragostei dincolo <strong>de</strong>
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut ºi în <strong>folclor</strong>ul maghiar. 97 Sensul fantastic este dat<strong>de</strong> faptul cã metamorfoza post-mortem a îndrãgostiþilor în arbori este o continuarea unei naraþiuni ºi, ca atare, este conceputã ca eveniment. Prin liricizare,credinþele superstiþioase care au stat la baza imaginii îºi pierd rolulºi substanþa, metamorfoza rãmânând un <strong>si</strong>mplu <strong>si</strong>mbol erotic.Balada Soarele ºi luna este o <strong>si</strong>mbiozã a temei incestului ºi a celeisolare.Soarele ºi luna este o baladã-legendã, con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratã <strong>de</strong> G. Cãlinescubasm astronomic al soarelui, care vrând sã se cunune cu sora sa luna, IleanaSimziana, e împiedicat <strong>de</strong> la incest prin metamorfozarea fetei în lunã. 98Incestul a fost privit cu oroare la un nivel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a societãþiiumane, fiind oglindit în mitologie prin interdicþii <strong>de</strong> ordin etic. În baladaSoarele ºi luna, subliniazã tot G. Cãlinescu, „intriga porneºte <strong>de</strong> laobservarea alternãrii soarelui cu luna, interpretatã ca o persecuþie sterilã.Antropomorfic, faptul este explicat ca o pe<strong>de</strong>apsã pentru o încercaresexualã patologicã”. 99Soarele, în baladã având înfãþiºarea <strong>de</strong> pãmântean, cãlãtoreºte înlume nouã ani, pe nouã cai ca sã-ºi gãseascã mireasa:„Puternicul Soare…va sã se-nsoare…A tot umblatLumea-n lung ºi-n lat…ªi tot n-a gã<strong>si</strong>tPotrivã sã-i fieVro dalbã soþie.” (G. Dem. Teodorescu)Mai frumoasã însã, <strong>de</strong>cât sora lui, „Ileana Simziana, / Doamna florilor/ ª-a garoafelor, / Sora Soarelui, / Spuma laptelui” – nu existã. ªi Soareleo cere în cãsãtorie. Intenþia repetatã a fratelui Soare este refuzatã, <strong>de</strong>fiecare datã, <strong>de</strong> sora acestuia:„Puternice Soare,Eºti puternic mare,Dar ia spune-mi: oareUnd’ s-a mai vãzutªi s-a cunoscut,Und’ s-a auzitªi s-a pomenit97 Vezi în Vadrózsák, 1975. 3-7.98 Teodorescu B.–Pãun O., 1964. 207.99 I<strong>de</strong>m.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM