Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 121d) o manifestare umanã monstruoasã: hotãrârea de omor, caredeclanºeazã conflictul epic propriu-zis;e) o motivare a conflictului: invidia.În cadrul desfãºurãrii acestui prim motiv se reliefeazã puternic oopoziþie fundamentalã între:– atmosfera seninã din primele versuri, care dominã cadrul natural;– perspectiva sumbrã, tragicã, pe care o anunþã versurile urmãtoare,implicatã de hotãrârea de omor a celor doi ciobani ºi de subliniereaunei laturi negative a fiinþei umane: invidia, ura. În acest cadru,apusul de soare capãtã semnificaþii simbolice, implicã o similitudinecu perspectiva morþii.Al doilea motiv implicã în structura poemului un nou personaj –oaia nãzdrãvanã – ºi o nouã acþiune, opusã hotãrârii de omor: destãinuireacomplotului.Prin acest nou episod, în care dominã dialogul dintre cioban ºi mioarã,poemul trece de la o structurã epicã la una dramaticã. Este remarcabilºi modul gradat în care este transmisã tensiunea dramaticã de la mioriþãla protagonist. La început agitaþia mioarei îi creeazã ciobanului ostare de neliniºte.Episodul al treilea – testamentul ciobanului – este acela care i-a surprinsîn mod deosebit pe cercetãtori ºi a iscat cele mai aprinse controverse.Episodul nu numai cã nu consemneazã nici un gest de apãrare dinpartea ciobanului, dar nici mãcar nu semnaleazã un cât de mic resentimental protagonistului împotriva celor ce-i plãnuiesc moartea. Reacþiaciobanului în faþa veºtii tragice ce i s-a comunicat nu implicã nici spaimã,nici neliniºte, nimic din tensiunea dramaticã de pânã acum. Dimpotrivã,o reacþie de sublimã seninãtate. Ciobanul îºi face testamentul,comunicând felul în care doreºte sã fie îngropat: încredinþeazã îngropareasa chiar asasinilor. ªi mai cere sã i se punã la cap trei fluieraºe: defag, de os ºi de soc, sunetul fiecãruia implicã o altã nuanþã sentimentalã.Pe baza acestui episod, baladei i s-a dat o interpretare fatalistã. Ciobanulse pleacã deci în faþa destinului ºi acceptã moartea cu seninãtate. Acestfapt a fost considerat ca fenomen caracteristic fizionomiei poporului român.Interpretarea opusã fatalismului, fundamentatã pe faptul cã ciobanul,într-un moment tragic, îºi exprimã dragostea de viaþã, ataºamentul faþã demeseria sa, faþã de mediul natural în care a trãit, este ºi ea unilateralã, pentrucã neglijeazã sentimentul tragic pe care episodul îl implicã.În acest nou episod, dialogul este substituit printr-un monolog liric,pânã la sfârºitul poemului. Deci dupã ce a trecut de la o structurã epicã