Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 127Trecutã prin piatrã,Cu lacrimi sãrateDe Caplea vãrsate.” (G. Dem. Teodorescu)Într-o ambianþã epicã nouã, desprinsã de legendã ºi semnificaþii maiprofunde, se încheie balada maghiarã a jertfei zidirii, Kõmíves Kelemenné(Soþia zidarului Kelemen). 106 Tatãl, destãinuindu-i bãiatuluimoartea tragicã a mamei, acesta pleacã la Deva ºi, strigând-o tare pemama sa, un glas îi rãspunde:„ – Nu pot, dragul mamei, zidul rãu m-apasã,Tare-mi strânge trupul piatra nemiloasã!Inima-i plesnit-a, s-a deschis pãmântul,Pe copil, cu sete, l-a-nghiþit adâncul.” 1075.5. Cântecul liricÎn folclorul literar contemporan, cântecul liric ºi strigãturile reprezintãcategoria cea mai dezvoltatã ºi cea mai vie. Aceastã vitalitate estedeterminatã de capacitatea mai mare de adaptare la viaþa contemporanã.Cele mai vechi forme de liricã popularã apar în poezia obiceiurilor.Tema înstrãinãrii cunoaºte dezvoltãri lirice în cântecele de nuntã ºi încolinde, sentimentul morþii în bocete ºi cântece ceremoniale de înmormântare.Lirica eroticã este prefiguratã în poezia colindelor, în special prinportretul fetei frumoase purtate în leagãn de mãtase, în coarnele unui cerb.Deºi strãvechi prin origini, cântecul liric nu a pãstrat pânã în zilelenoastre creaþii aparþinând etapelor mai vechi de evoluþie. Nu sunt, deexemplu, cântece lirice care sã descrie viaþa satului patriarhal, aspectespecifice feudalismului timpuriu sau de mentalitate eroicã. Repertoriulliricii populare aparþine perioadei cuprinse între epoca de destrãmare afeudalismului ºi zilele noastre. Temele universal-umane (dragostea,înstrãinarea) sau cele legate de ocupaþii tradiþionale (ciobãnia) au fost ºiele adaptate la specificul acestei perioade istorice.Cântecul liric este expresia multiplã ºi nuanþatã a vieþii, mentalitãþii,gândurilor ºi nãzuinþelor poporului. Substanþa ºi fondul imaginar al liriciipopulare sunt dominate de capacitatea de a surprinde toate trãirileomului simplu, în cele mai variate determinãri, pornind de la concre-106 Vadrózsák 1975, 584.107 Tradus de Petre ªaitiº 1975. 104-107.