5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 83/ La cap <strong>de</strong> voinic. / Câinii sã-i aud, / A lãtra pustiu / ª-aurla morþiu. / ªi sã mai aud / Cocoºii cântând, / Muierimimãind / ªi preoþi cântând. / Ploaia sã mã ploaie, / Cetinasã-mi moaie. / Vântul sã mã batã, / Cetina sã-mi cadã. / Ninsoareasã-mi ningã, / Cetina sã-mi frângã. Eu dacã ºtiam /Nu mai rãsãream, / Eu <strong>de</strong>-aº fi ºtiut, / N-aº mai fi crescut. /Ei când m-au tãiat, / Ei m-au îmbunat / Cã ei mã sã<strong>de</strong>sc /Nu mã sãcuiesc. / ªi ei m-au minþit, / Cã m-au sãcuit, / Josla rãdãcinã, / Cu fum <strong>de</strong> tãmâie / Mai pe la mijloc / Chiþi <strong>de</strong>busuioc, / Tot milã ºi foc. / Sus la crãngurele / Chiº <strong>de</strong>ocheºele. / Tot milã ºi jele. / Eu dacã ºtiam / Nu mai rãsãream,/ Eu <strong>de</strong>-aº fi ºtiut, / N-aº mai fi crescut.” (Din ju<strong>de</strong>þulGorj)Poezia se cântã pe o melodie solemnã 77 , ea fiind, prin <strong>si</strong>mboluri legate<strong>de</strong> tãierea bradului, exprimarea durerii pe care o trezeºte moartea. Braduleste pomul vieþii. El apare ºi în obiceiurile <strong>de</strong> naºtere ºi în cele <strong>de</strong> nuntã.Cântecul începe prin întrebarea pe care grupul <strong>de</strong> femei care-l cântã launison, o pune bradului pe care-l întâmpinã la intrarea în sat. Este o <strong>si</strong>tuareîn realitatea imediatã, o întrebare retoricã. Versurile care cuprind aceastãîntrebare rãsunã la început ca un semnal menit sã atragã atenþia asupraactului solemn pe care îl reprezintã cântecul. În continuare cântecul prezintãca într-un monolog al bradului <strong>de</strong>scrierea ceremonialului cu care eleste tãiat, adus în sat ºi pus la cãpãtâiul mortului. Cel care a poruncit braduluisã coboare „<strong>de</strong> la loc pietros la loc mlãºtinos” este mortul, „dalbul <strong>de</strong>pribeag”. Aceastã metaforã, folo<strong>si</strong>tã în majoritatea cântecelor ceremoniale,aminteºte vechile metafore care au la bazã interdicþia verbalã, un tabu. Înconcepþia tradiþionalã, ea izvorãºte din i<strong>de</strong>ea cã moartea este o mare cãlãtoriedin lumea celor vii în lumea celor morþi. Pribeag în limbajul populareste cel care ºi-a pãrã<strong>si</strong>t casa ºi pe ai sãi ºi rãtãceºte prin lume.Descrierea ritualului tãierii bradului se face prin imagini impre<strong>si</strong>onante,realizate cu mijloace <strong>si</strong>mple. Tãierea începe printr-un act ceremonial.Voinicii îngenunche ºi se închinã. Bradul ca<strong>de</strong> ca un om. Descriereaeste <strong>si</strong>mplã, halucinantã, ca a unui omor: „Cu secure-au dat, / Josm-au doborât, / M-au pus la pãmânt”. Bradul este pre<strong>de</strong>stinat, însemnat<strong>de</strong> soartã, pocit, „Cu craca uscatã / De moarte lãsatã”.Propoziþiile <strong>si</strong>mple, juxtapuse, mijloacele <strong>de</strong> expre<strong>si</strong>e elementarea<strong>si</strong>gurã vigoarea imaginii.77 Din pãcate, nu dispunem <strong>de</strong> melodie.
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în cadrul ceremonial transmutarea bradului dinnaturã în funcþia lui ritualã. Bradul este coborât din munte într-un chipneobiºnuit pentru „celelalte lemne”, într-un chip care indicã cu anticipaþierolul nou care i se pregãteºte. Imaginile sunt evocatoare <strong>de</strong> moarte:„Ploaia sã mã ploaie, / Cetina sã-mi moaie, / Vântul sã mã batã, / Cetinasã-mi cadã, / Ninsoarea sã ningã, / Cetina sã-mi frângã.”Refrenul prin versurile „Dacã eu ºtiam, / Nu mai rãsãream. / Eu <strong>de</strong>-aºfi ºtiut / N-aº mai fi crescut”, prin repetare, potenþeazã durerea la moarteaacelui tânãr.În zorii zilei, când mortul este în casã, se cântã un alt cântec ceremonial,cântecul zorilor. ªi el este cântat tot <strong>de</strong> un grup <strong>de</strong> femei la unisonºi uneori antifonic. Prima parte a cântecului <strong>de</strong>scrie ceremonia <strong>de</strong> înmormântarerealã dupã care femeile se adreseazã mortului, cântându-i subformã <strong>de</strong> sfaturi, marea cãlãtorie pânã în lumea cealaltã când se va integraîn neamul celor morþi.Cântecul cere „zorilor”, sã vinã mai târziu pentru a putea face pregãtirile<strong>de</strong> înmormântare.Printre cântecele ceremoniale, în anumite locuri existã ºi un cântecîn care se mulþumeºte în numele mortului celor care l-au priveghiat sauau venit sã-ºi ia rãmas bun <strong>de</strong> la el:„Ridicã, ridicãGene la sprincene,Buze subþirele,Sã grãbeºti cu ele.Cearcã, dragã, cearcã,Cearcã ºi grãieºte,De le mulþumeºte.La strãini, la vecini,Cui a fãcut bineDe-a venit la tine…Eu nu pot, nu pot,Nu pot sã grãiesc,Sã le mulþumesc.Mulþumi-le-ar Domnul,Cã eu nu li-s omul.Ieri <strong>de</strong> dimineaþãMi s-a pus o ceaþã,Ceaþã la fereastrã,ª-o corboaicã neagrã
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM