1. CÂTEVA GÂNDURI PRELIMINARII 31În tradiþia <strong>de</strong> peste o sutã <strong>de</strong> ani a cercetãrilor etnografice maghiaredin Tran<strong>si</strong>lvania (din 1898 începe predarea etnografiei la Univer<strong>si</strong>tateamaghiarã din Cluj), un moment însemnat îl constituie înfiinþarea, în1990, a Asociaþiei Etnografice Kriza János, cu sediul la Cluj. Ea cuprin<strong>de</strong>un numãr însemnat <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>iºti voluntari cu pregãtire medie, univer<strong>si</strong>-ladák. Gyûjtötte és jegyzetekkel ellátta Bura László. Kriterion, Bukarest 1978;Virágok vetélkedése. Régi magyar népballadák. Kriterion, Bukarest, 1986; Ószékelynépballadák. Összesítõ válogatás Faragó József gondozásában. Kriterion, Bukarest– Kolozsvár, 1995; Demény István Pál: A magyar szóbeli hõ<strong>si</strong> epika. Pallas-Aka<strong>de</strong>mémia,Csíkszereda, 1997; Faragó József: Kurc<strong>si</strong> Minya hava<strong>si</strong> mesemondó. IrodalmiKönyvkiadó Bukarest, 1969; Elõbb a tánc, azután a lakoma. Mezõséginépmesék. Gyûjtötte Nagy Olga. Állami Irodalmi és Mûvészeti Könyvkiadó, Bukarest,1953; Nagy Olga: Lüdérc sógor. Erdélyi magyar népmesék. Irodalmi könyvkiadó,Bukarest, 1969; A kecskés ember. Udvarhelyszéki népmesék. Kriterion,Bukarest, 1972; Rózsa királyfi. Berekméri Sándor gernyeszegi meséi. GyûjtötteSzabó Judit. Kriterion, Bukarest, 1977; Háromszéki magyar népköltészet. KonszaSamu gyûjteménye. Szerkesztette és bevezetõt írta Faragó József. Állami Irodalmiés Mûvészeti Kiadó, Marosvásárhely, 1957; Vadrózsák. Kriza János székelynépkölté<strong>si</strong> gyûjteménye. Kriterion, Bukarest, 1975; Magyargyerõmonostorinépköltészet. Szöveggyûjtemény Olosz Katalin, dallamgyûjtemény Almá<strong>si</strong> István.Irodalmi Könyvkiadó Bukarest, 1969; Romániai magyar népdalok. KriterionBukarest, 1974; Pozsony Ferenc: Szeret vize martján. Kolozsvár, 1994; Többetésszel, mint erõvel. Mesék, tréfák, anekdoták a romániai magyar népköltészetbõl.Irodalmi Könyvkiadó Bukarest 1969; Vasas Samu – Salamon Anikó: Kalotaszegiünnepek. Gondolat, Budapest, 1986; Balázs Lajos: Az én elsõ tisztességes napom.Párválasztás és lakodalom Csíkszentdomokoson. Kriterion. Bukarest, 1994; BalázsLajos: Menj ki én lelkem a testbõl...Elmúlás és temetkezés Csíkszentdomokoson.Pallas – Akadémia, Csíkszereda,1995; Balázs Lajos: Szeretet fogott el a gyermekiránt. A születés szokásvilága Csíkszentdomokoson. Pallas – Akadémia Csíkszereda1995; Pozsony Ferenc: Adok nektek aranyvesszõt. Pro – Print Kiadó Csíkszereda,2000; Barabás László: Forog az esztendõ kereke. Sóvidéki népszokások. MentorKiadó, Marosvásárhely, 1998; Keszeg Vilmos: Jóslások a Mezõségen.Etnomantikai elemzés. Bon Ami Könyvkiadó Sep<strong>si</strong>szentgyörgy; 1997; TánczosVilmos: Gyöngyökkel gyökereztél. Gyime<strong>si</strong> és moldvai archaikus imádságok. Pro –Print Könyvkiadó Csíkszereda, 1995; Tánczos Vilmos: Csapdosó angyal. Moldvaiarchaikus imádságok és életterük. Pro – Print Könyvkiadó Csíkszereda 1999.Din <strong>folclor</strong>ul german/sãsesc: Butura, Valer: Casele germanilor. Bucuresti, 1989;Dunãrea, Nicolae: Román-magyar szász etnokulturális kapcsolatok. KorunkÉvkönyv Kolozsvár,1979; Hajdú Farkas Zoltán: Telepes népség. Erdélyi szászolvasókönyv. Csíkszereda, 1994; Markel Hanni: Tézisek az erdélyi szászok farsangiszokásairól. În: Kjnt Évkönyve 4. 1996 Kolozsvár; Es sang ein kleinWaldvöglein. Siebenbürgische Volkslie<strong>de</strong>r sach<strong>si</strong>sch und <strong>de</strong>utseh (Cântece popularesãseºti ºi nemþesti din Sibiu). Cluj, 1973; Pozsony Ferenc: Az erdélyi szászokjelesnapi szokásai. Pro – Print Könyvkiadó Csíkszereda 1997; Pozsony Ferenc:
32 FOLCLORtarã ºi aca<strong>de</strong>micã încadraþi la catedrele ºcolilor <strong>generale</strong>, liceelor, univer<strong>si</strong>tãþilorsau sunt pur ºi <strong>si</strong>mplu pen<strong>si</strong>onari. S-au diver<strong>si</strong>ficat <strong>si</strong>mþitortematica, aria <strong>de</strong> cuprin<strong>de</strong>re, metodologia cercetãrilor, iar prin se<strong>si</strong>unileºtiinþifice periodice ºi Anuarul asociaþiei (Kriza János Néprajzi TársaságÉvkönyve) rezultatele cercetãrilor sunt integrate în circuitul ºtiinþificmaghiar ºi românesc, în ansamblul culturii umaniste din România. Asociaþiaa iniþiat <strong>de</strong>ja o conferinþã (1998) pe tema culturilor populare interetnice,cu concursul benefic al univer<strong>si</strong>tãþilor din Cluj, Bucureºti ºiSibiu. La cunoaºterea complexitãþii <strong>folclor</strong>ului, nu numai în limitelenaþionale, o însemnatã contribuþie este adusã <strong>de</strong> cercetãrile <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>comparat, <strong>de</strong><strong>si</strong>gur, cu condiþia ca acestea sã rãmânã legate <strong>de</strong> realitate ºisã se fereascã <strong>de</strong> comparatismul fenomenelor aparente. Cercetãrile <strong>de</strong>acest gen va trebui sã se axeze pe lãmurirea legãturilor organice, <strong>de</strong> fond.Mihai Pop reclamã îndreptarea prioritarã a cercetãrilor spre legãturile<strong>folclor</strong>ului românesc „cu lumea balcanicã ºi romanicã, apoi cu popoareleslave din rãsãrit ºi apus ºi cu ceilalþi vecini, <strong>de</strong> pildã cu ungurii. Deoarecelegãturile nu se fac numai prin contact etnic direct, ci ºi prin contactcultural complex…” 42Interesul susþinut pentru <strong>folclor</strong> ºi pentru cultura popularã este ilustratºi <strong>de</strong> noua mi<strong>si</strong>une, noul mesaj – <strong>de</strong>ci nu tradiþional! – al acesteia, în întreagaEuropã <strong>de</strong> azi ºi pretutin<strong>de</strong>ni în lume. Este vorba <strong>de</strong> reprezentarea princultura <strong>folclor</strong>icã a imaginii naþionale, în contactele internaþionale <strong>de</strong> celemai diverse forme. Este un nou câmp <strong>de</strong> manifestare a <strong>folclor</strong>ismului. Cre<strong>de</strong>mcã <strong>folclor</strong>ul a cunoscut o asemenea mutaþie în evoluþia lui.Sã ne gândim, bunãoarã, la marile evenimente sportive: la spectacolele<strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re ºi închi<strong>de</strong>re a jocurilor olimpice. Ele sunt grandioasespectacole <strong>folclor</strong>ice. Spectacolul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a jocurilor olimpice dinSidney (2000) a fost conceput din elementele <strong>folclor</strong>ului aborigenilor(bãºtinaºilor) australieni. Pe „arena <strong>de</strong> gheaþã” a festivitãþii <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>rea jocurilor olimpice <strong>de</strong> iarnã din Norvegia (1988) figurile basmelor ºimitologiei norvegiene au fost introduse cu cele mai mo<strong>de</strong>rne mijloacetehnice. La festivitãþile <strong>de</strong> premiere ale concursurilor europene ºi mon-Szól a kakas már. Szász hatás az erdélyi magyar jelesnapi szokásokban. Pro–PrintKönyvkiadó, Csíkszereda, 1998;Din <strong>folclor</strong>ul turcesc: Mehmet Naci Önal: Din <strong>folclor</strong>ul turcilor dobrogeni. Kriterion,Bucureºti, 1997;Din <strong>folclor</strong>ul albanez: Luan Topciu: Sentimentul dorului la asdreni, pora<strong>de</strong>ciKuteli. Uniunea culturalã a albanezilor din Romania, 1999.42 Pop M. 1998. 30.
- Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82:
82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88:
88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90:
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92:
92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94:
94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM