Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de urare este simplã, pânã la rudimentar, avândcaracter enumerativ (vezi mai sus), ca în colindele de copii. Totodatã,asemenea urãri au ºi aspectul unor descântece simple.Existã în repertoriul obiceiurilor de naºtere ºi un început de poezie„retoricã”, deci de oraþii, rudimentare ºi ele comparativ cu oraþiile de nuntã,implicate mai ales de momentele în care pruncul este trecut din grijamoaºei în cea a naºilor. Aceastã trecere este însoþitã de mesaje care subliniazãsemnificaþia momentului ritual ºi-i potenþeazã funcþiile de urare:„Poftim cumãtrã pruncul acestaPe care l-am botezatªi încreºtinatªi-n lege l-am bãgat.Þi-l dãruim dumitaleCu pâine ºi cu sare,Cu darul sfinþiei sale;Creºte-l uºorªi sãnãtos.” (Marian, N. 193)Sensul integrator al ceremonialului de naºtere este marcat ºi prinpetreceri festivizate, în cadrul cãrora veselia ºi buna dispoziþie nu suntnumai spontane, ci ºi convenþii rituale: prin ele se încheagã o atmosferãoptimã unui început de viaþã. Acest moment culmineazã cu ospãþul dela cumetrie, care are corespondenþe funcþionale în toate ceremonialurilede trecere (masa mare de la nuntã, de la înmormântare); este momentulde consfinþire colectivã a integrãrii.5.1.2.2. Poezia nunþiiCãsãtoria reprezintã, în primul rând, o schimbare a statutului relaþiilorsociale ale individului, trecerea de la un sistem de relaþii de familieºi de grup la alte relaþii familiale ºi la alte relaþii de grup. Aceastã trecereare implicaþii în comportamentul protagoniºtilor, care suportã, eiînºiºi, schimbãri fundamentale: din societatea / colectivitatea flãcãilor /fetelor trec în societatea oamenilor cãsãtoriþi.Natura socialã a „actului” este amplificatã de faptul cã el implicãsimultan doi indivizi care participã, cu roluri diferenþiate, la acelaºi ceremonial.Scopul ultim e de naturã biologicã, dar cadrul care îl condiþioneazãeste social; cãsãtoria asigurã cadrul social îndeplinirii funcþiei biologicefundamentale a speciei: perpetuarea.