Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 1095.4.2. Epica fantastico-mitologicãEpica fantastico-mitologicã þine, prin geneza ei ca specie de o epocãfoarte veche, fiind dominatã de mentalitatea acestei epoci ºi un anumitmod de a gândi.În realizarea creaþiilor care þin de fondul strãvechi al cântecului epicfantastico-mitologic, se constatã, în primul rând, o participare foartemare a elementelor fantastice, în unele cazuri ele dominând întreagadesfãºurare a temei. Alteori, încadrate în contexte care oglindesc aspectede viaþã concret reale, elementele fantastice apar ca exagerãri conºtienteale realului, însuºindu-ºi funcþia hiperbolei. În alte cântece se poateobserva cã, în proporþii mai mari sau mai mici, locul fantasticului esteluat de hiperbolã. Prezenþa elementelor fantastice în aceastã categorie acântecului epic poate fi explicatã fie prin substratul mitologic al conþinutuluilor, fie prin înrudirea temelor lor cu teme de basm.Fantasticul de provenienþã mitologicã este prezent în creaþiile careaparþin, unui strat foarte vechi. În ªarpele, de pildã, conflictul este generatde un element mitic strãvechi: predestinarea copilului printr-un actde voinþã umanã, determinatã de plânsul prematur al acestuia. Acestmotiv este cunoscut ºi în basme (ex. Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrãde moarte): copilului i se promite cãsãtoria cu a fatã fabuloasã, în cãutareacãreia va porni la vârsta nubilã. În cântecul epic, mama îºi blestemãcopilul sã fie mâncat de ºarpe. Eficacitatea blestemului matern amplificãmotivaþia miticã a baladei (În spiritualiatea popularã blestemuluimatern i se atribuie un grad sporit de eficacitate ºi crezare.). Când copilulcreºte mare ºi ajunge un voinic chipeº, i se împlineºte sorocul ºi ºarpeleîi iese în cale ca sã-l mãnânce. În secvenþele urmãtoare, naraþiuneacapãtã un colorit eroic. ªarpele nu-l poate înghiþi pe voinic decât pejumãtate, din cauza armelor. Þipetele acestuia sunt auzite de alt erou,care îl salveazã, luptându-se cu fiara ºi omorând-o.Elementul de mit nu este reprodus, deci, integral în baladã, darîmplinirea lui se face simþitã prin prezenþa elementelor fantastice. În aceeaºicategorie pot fi înscrise, prin formele lor primare, ºi douã creaþii careconstituie capodopere ale folclorului literar românesc: Meºterul Manoleºi Mioriþa. În variantele cântecului care are ca temã jertfa zidirii, motivaþiamiticã este complexã. Omul doreºte sã construiascã un edificiu mãreþpe un loc dominat de o forþã difuzã, miticã, ºi supus interdicþiei, iar zidulpãrãsit adãposteºte duhuri nefaste, „e afurisit”, motiv pentru care: