Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

98 FOLCLORProza popularã cuprinde întreaga gamã de creaþii orale cu caracternarativ, povestitor, realizate în prozã, deci în forme nelegate ºi instabilela nivelul discursului literar, în comparaþie cu formele versificate caresunt legate ºi au o stabilitate relativ mare.5.3.1. Coordonatele povestituluiExistenþa prozei orale populare este legatã, la toate popoarele, de obiceiulde a povesti, obicei atestat din timpurile cele mai vechi, aºa cum sepoate constata din bogatele date despre povestit provenite din antichitate.Ulise, la curtea regelui Alcinous, distreazã curtenii cu poveºti. Achile,în ceartã cu Agamemnon, retras în cortul sãu, îºi alungã necazul ascultândpoveºti. În comediile lui Aristofan ºi tragediile lui Euripide se facdese referiri la poveºti ºi obiceiul de a povesti. Platon, în Republica, vorbeºtedespre rolul nefast al povestitorilor de basme fantastice asuprapoporului ºi îi alungã din statul sãu ideal. În evul mediu, povestitulpãtrunde în formele de distracþie ale saloanelor ºi are o mare cãutare înepoca barocului. În schimb, iluminiºtii iau atitudine împotriva povestirilor,încercând sã le alunge din distracþia saloanelor, pentru a le înlocui cudiscuþii spirituale, pozitive.Reiese de aici cã povestitul a fost rãspândit în toate timpurile ºi întoate clasele sociale. În mediile populare, el a constituit una din formeleprincipale de distracþie ºi manifestare spiritualã în general; nu o distracþienumai a copiilor. Abia mai târziu el a devenit un mijloc de educare acelor mici.În folclorul românesc ºi maghiar, povestitul este încã ºi astãzi unfenomen viu, deºi nu mai are amploarea de altãdatã. Prilejurile de povestitsunt încã multe ºi variate, în orice caz mai multe decât se crede deobicei. Povestitul se desfãºoarã la sate ºi chiar la oraºe. Se povesteºte întimpul anumitor munci ºi în clipe de rãgaz, duminica, în pauze de lucru.Se povesteºte la moarã, în cabanele lucrãtorilor forestieri, la armatã ºi înspital, în grãdiniþe ºi ºcoli etc. Ocaziile enumerate aratã cã povestitul areo funcþie importantã în viaþa colectivitãþilor ºi explicã, alãturi de alþi factori,bogatul ºi variatul repertoriu de povestiri. Foarte mulþi scriitori ausimþit ºi simt nevoia de a scrie poveºti.Mediile folclorice atribuie povestitului rosturi diferite. Este cert cã înculturile primitive anumite categorii de naraþiuni orale implicau funcþiimagice. Cu timpul aceste implicaþii au fost substituite de funcþii psihologice,aºa cum reiese din ciclul de povestiri din 1001 de nopþi. Prin pute-