Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

7. LIMBAJUL POETIC-METAFORIC AL FOLCLORULUI 161Drumul codrului sfârºeºteAl dorului se lungeºte.” (Din Ardeal)În grupurile nominale raportul determinat – determinant faciliteazãîn cazul atributelor genitivale, adjectivale, participiale, rima:„De frica zapciuluiªi de groaza biruluiUitai drumul satuluiªi coarnele plugului,Luai drumul crânguluiªi poteca codruluiªi flinta haiducului.” (Din Oltenia)„De curele-ncruciºateDe pistoale ferecateDe sãbioare atârnate.” (Din Muntenia)Rima este un element structurator al poeziei populare. Funcþia ei nuse reduce numai la marca finalului versului, ci implicã ºi gruparea acestoralaolaltã.Funcþia organizatoare a rimei este relevantã în cazul poeziei popularepentru cã strofa este necunoscutã versificaþiei populare româneºti.Dupã C. Brãiloiu existã pseudostrofe în constituirea cãrora rima joacã unrol esenþial.Cea mai simplã ºi cea mai frecventã grupare stroficã a poeziei populareeste distihul.„N-avea mamã ºi nici tatãParcã-era nãscut din piatrã.N-avea fraþi, n-avea suroriParcã-era nãscut din flori.” (Din Muntenia)Existã grupuri strofice formate din trei versuri, de câte patru versuri,mai rar, „strofe” de câte cinci versuri:„Tu, mireasã, ce-ai pierdutNici în târg nu-i de vândut:Mamã dulce n-ai mai mult;