Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 125cu ce? Conform solicitãrilor, piedicile trimise de Dumnezeu (ploaie cuspume, cu vânt, ceaþã cu vânt, lup turbat, furtunã, urs etc.) au o realitatefizicã, degajând forþã fizicã ºi spaimã, ºi ele vin din afarã. Iar putereafemeii se alimenteazã din voinþa, din dragostea ei, deci ea le învinge cuo forþã internã, moralã. Considerãm cã relatarea acestei confruntãri întrecele douã voinþe reprezintã un salt de la rit la poezie.O problemã aparte o constituie alegerea locului, cu consecinþe îndesfãºurarea ulterioarã a evenimentelor, dar ºi în privinþa evoluãrii rituluispre poezie. Cãutarea ºi alegerea locului pentru zidire imprimã baladei,de la început, un conþinut ºi atmosferã medievalã. Era un obicei alevului mediu, ºi nu numai, ca bisericile, mãnãstirile, catedralele sã fieînãlþate în locul sau vecinãtatea lãcaºurilor de cult anterioare, obiectelorsacre, cultice.În multe variante ale baladei româneºti se cautã „un zid pãrãsit ºineisprãvit”, având loc un dialog între domnitor ºi un ciobãnaº:„– Nu cumva-i vãzut,Pe unde-ai trecut,Un zid pãrãsitªi neisprãvit?” (Varianta lui Alecsandri)Rãspunsul dat de ciobãnaº semnalizeazã faptul cã zidul adãposteºteduhuri nefaste, cãci:„Câinii cum îl vãd,La el sã rãpãdªi latrã-a pustiuªi urlã-a morþiu.” (Varianta lui Alecsandri)Ruinele, zidurile pãrãsite ca ºi dãrâmãturile au polarizat în jurul lorsuperstiþii ºi credinþe, care au dat naºtere la o întreagã literaturã folcloricã.Versurile de mai sus constituie un preludiu, o anticipare a dramei meºteruluiºi a meºterilor. Este posibil ca locul zidurilor pãrãsite sã fie încãrcatde o veche culpã: ultragierea duhului locului (vezi, reacþia câinilor, adicãa animalului deosebit de sensibil la rele), iar Manole, în loc sã respecteprescripþiile rituale, repetã ultragiul, amplificând gravitatea situaþiei.Reacþia, rãzbunarea nocturnã a duhului pãmântului nu întârzie ºi sepermanentizeazã:„Ei se tot cercaZidul cã-ndreptaZidul cã-ntãrea.Trei ani cã lucra,