12.07.2015 Views

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicãtoriÎn lumina cercetãrilor, proverbul apare ca o expre<strong>si</strong>e impersonalã ºi<strong>de</strong> mare vechime, înzestratã cu autoritate ºi purtãtoare <strong>de</strong> înþelepciune.Cele mai vechi date referitoare la proverbe ne parvin <strong>de</strong> la sumerieni carele foloseau în scop didactic. Este o categorie <strong>folclor</strong>icã foarte rãspânditã.Proverbele sunt propoziþii sau fraze scurte, în care se exprimã concisºi sugestiv, în formulare stabilizatã, rezultatul unei experienþe ºi careconþin o povaþã, o învãþãturã. Proverbele se transmit pe cale oralã, avândun evi<strong>de</strong>nt caracter tradiþional. Conþinuturile lor au profunzime filozoficã,având ca nucleu probleme morale, înþelepciuni aplicabile în diferite<strong>si</strong>tuaþii <strong>de</strong> viaþã. Mesajul proverbului nu este comunicat direct, fiind unconþinut „para-proverbial.” 79Majoritatea <strong>de</strong>finiþiilor care s-au dat converg în a con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra proverbeleca forme <strong>de</strong> creaþie literarã (existã ºi opinii opuse!), ca forme <strong>de</strong>cunoaºtere primitivã sau popularã ºi ca expre<strong>si</strong>i lingvistice. Accentulca<strong>de</strong> însã pe caracterul filozofic al proverbelor, pe calitatea lor <strong>de</strong> a exprima„fructul experienþei popoarelor”. Rivarol ve<strong>de</strong> în ele „cugetarea tuturorsecolelor redusã în formule”, iar J. P. Leroux 80 le con<strong>si</strong><strong>de</strong>rã „sentinþecare conþin un a<strong>de</strong>vãr confirmat prin mãrturia ºi experienþa secolelor trecute.”81 Originea lor trebuie cãutatã, dupã Leroux, în cunoºtinþele cucerite<strong>de</strong> om printr-o experienþã în<strong>de</strong>lungatã.Caracterul „literar” al proverbelor a fost legat, în general, <strong>de</strong> cel filozofic,pentru cã roa<strong>de</strong>le experienþei umane au fost conservate în expre<strong>si</strong>i<strong>de</strong> mare plasticitate, în care metafora, alegoria ºi <strong>si</strong>mbolul intervin efectivpentru a sen<strong>si</strong>biliza i<strong>de</strong>ea. S-a observat însã cã nu toate proverbeleutilizeazã aceste mijloace expre<strong>si</strong>ve, cã existã, <strong>de</strong>ci, proverbe metaforice(sau alegorice) ºi nemetaforice. De aici s-a tras concluzia cã proverbelenu alcãtuiesc integral o literaturã, sub raport artistic, pentru cã un numãr<strong>de</strong>loc neglijabil dintre ele nu întruneºte calitãþile mesajului literar. Cutoate acestea, între un proverb nemetaforic, cum ar fi „Cine se scoalã <strong>de</strong>dimineaþã, <strong>de</strong>parte ajunge,” ºi unul metaforic, ca „Buturuga micã rãstoarnãcarul mare,” nu se<strong>si</strong>zãm <strong>de</strong>osebiri <strong>de</strong> esenþã, doar cã ele se aflã, dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re artistic, pe trepte valorice diferite. Dacã în bagajul paremiological unei culturi existã ºi expre<strong>si</strong>i nule ca valoare esteticã, acest79 Mnl vol.3.80 Amândoi sunt autori francezi <strong>de</strong> dicþionare.81 Pop M. 1976. 231.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!