Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

More documents

Recommendations

Info

2. CULTURÃ POPULARÃ ªI FOLCLOR 39Ceea ce este comun între aceste variante de interpretãri este prezenþasintagmelor de „creaþie artisticã,” „artã tradiþionalã,”„producþii artistice,”„culturã spiritualã,” adicã a unui consens dupã care folclorul îmbrãþiºeazãproducþiile artistice, spirituale ale culturii populare.2.3. Cultura popularã spiritualã ºi materialãO asemenea dihotomie ridicã o nouã delimitare, care opune culturaartisticã, spiritualã, culturii materiale. Aceastã opoziþie este raportabilã ºiea, generic, la întreaga sferã a noþiunii de culturã, adicã la acel nivel lacare s-a creat, uneori, distincþia terminologicã între civilizaþie (culturãmaterialã) ºi culturã (culturã spiritualã).În esenþã, întrebarea este dacã se poate raporta conceptul de folclorla întreaga culturã popularã sau numai la valorile ei spirituale?Cultura popularã spiritualã are o existenþã prioritar-oralã, trãieºte înconºtiinþa poporului ºi se transmite din generaþie în generaþie prin viugrai. Ea cuprinde:– un sistem de cunoºtinþe cu valoare practicã despre universul naturalºi despre reprezentãrile lui mitologice, despre om ca individsocial ºi orizontul sãu spiritual. Valoarea practicã a acestor cunoºtinþese concretizeazã într-un sistem de soluþii concepute pentrucele mai variate situaþii de viaþã (de ex. vindecãrile), de la cele cucaracter general pânã la cele de amãnunt;– un sistem de credinþe tradiþionale;– un sistem de obiceiuri, ritualuri ºi ceremonialuri regizate pe fundalulacestor credinþe, dar motivate prin cerinþe practice ale vieþii;– un sistem de manifestãri literare, muzicale, de dans, de spectacol,de muzicã ºi gesticã;– un sistem de comportamente interindividuale ºi intergrup.Deoarece cultura spiritualã a poporului a fost denumitã prin cuvântulcreat de William Thoms, folclor, ºtiinþa care se ocupã cu acest domeniude culturã se numeºte folcloristicã.Cultura materialã este concretizatã în obiecte ºi în deprinderea de a leconfecþiona. Ea se referã la felul în care sunt construite casele ºi organizateaºezãrile (satele), în raport cu structura socialã, la forma pe care o iauuneltele de muncã în raport cu tehnicile ce se folosesc, la portul popular,la obiectele de uz casnic. Esteticul se impune ca manifestare ºi în acestdomeniu, în forme implicite (valori artistice aplicate obiectelor de uz practic)sau explicite (valori artistice concretizate în obiecte de podoabã).
40 FOLCLORDe fapt delimitarea între cultura spiritualã ºi cea materialã are uncaracter mai mult metodologic, didactic, în esenþã cultura popularã esteun fenomen unitar ca structurã ºi semantism. Acelaºi lucru se poate spuneºi despre delimitarea între folclor ºi arte populare. Cele douã domeniialcãtuiesc un sistem unitar de reprezentãri artistice. Delimitarea estetotuºi motivatã în sensul cã cele douã domenii prezintã ºi deosebiri esenþiale,care determinã metode distincte de cercetare ºi o pregãtire de specialitatedeosebitã de la un domeniu la altul.În contextul culturii populare obiceiurile au fost definite, mai recent,ca fenomene de culturã socialã.2.4. Folclorizaþie, folclorismÎntre cultura popularã ºi cea elitistã (aristocraticã) au existat ºi existãschimburi permanente de valori. Câteva exemple din trecutul intersectãriiacestor culturi.Psalmii versificaþi de Dosoftei pãtrund în circuitul folcloric ºi devincântece de stea sau colinde; motive biblice trec din cultura cãrturãreascãîn cultura folcloricã ºi devin colinde. Important de reþinut este cã, trecânddintr-o culturã în alta, aceste valori se modificã, devin altceva ca formã demanifestare, structurã ºi conþinut. Ele se încadreazã într-un circuit ceremonialpopular, capãtã circulaþie oralã, se adapteazã la formele tradiþionaleale poeziei populare. Este vorba deci nu de o prezenþã identicã a unuiaºi aceluiaºi element în douã mulþimi (culturi) diferite, ci de asimilareaunei valori aparþinând unei culturi în contextul altei culturi. Acest procesde asimilare se manifestã ºi în raport cu cultura cãrturãreascã. Asimilareavalorilor folclorice în literatura românã, de exemplu, sunt elocvente.Valorile asimilate se definesc în contextul culturii care le-a asimilat,ele îºi schimbã apartenenþa, deci îºi însuºesc particularitatea comunã aelementelor mulþimii în care intrã.Pentru denumirea acestor procese de asimilare reciprocã de sensopus se folosesc conceptele neologice de folclorizaþie ºi folclorism.Înþelegem prin folclorizaþie pãtrunderea ºi asimilarea în circuitulfolcloric a unor creaþii înalte. Este un proces permanent de formare aartelor autonome. (Un exemplu cotidian: poeziile lui Petõfi Sándor, Eminescuºi Coºbuc sunt cântate chiar la petreceri, adeseori fãrã conºtiinþapaternitãþii.)Folclorismul este procesul invers: asimilarea bunurilor, creaþiilor folcloricede cãtre arte, de cultura înaltã, cãrturãreascã. Este un fenomen cul-
Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
Page 37: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
Page 89 and 90:
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
Page 91 and 92:
92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
Page 93 and 94:
94 FOLCLORProverbele apar ca forme
Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM
show all

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?