Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

More documents

Recommendations

Info

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 89ca vinu boierilor,sã fiu ca sfântu Soarecând rãsare,ca ºi mãrul plin de floare,ca o caprã bouratãde toatã lumea lãudatã.”Textul este conceput sub semnul magiei analogice, realizatã princomparaþii.Existã ºi descântece de apãrare a recoltei ºi a vitelor.Un numãr de descântece marcheazã secvenþe ale obiceiurilor de naºtere,efectul magic al acestora interesând nu numai destinul noului nãscut,ci întreaga familie ºi grupul de rudenie.Textul descântecelor abundã în construcþii inedite, în formule organizateîn structuri convenþionale, care implicã însã un grad înalt de formalizare.5.2. Literatura aforisticã ºi enigmaticãLiteratura aforisticã ºi enigmaticã se constituie din douã categoriifolclorice care se pot caracteriza prin strânsa corelaþie dintre funcþie ºisistemul metaforic deosebit de expresiv. Poate în nici o altã categoriefolcloricã nu se poate observa mai bine, ca în aceste douã, contopirea,„alianþa” atât de intimã a limbajului metaforic, figurativ ºi conþinutul textului.Ele sunt autentice creaþii poetice, lirice.Este vorba de proverbe ºi ghicitori.Atât proverbele cât ºi ghicitorile sunt mesaje de dimensiuni reduse,fapt care a determinat încadrarea lor într-o aºa-numitã categorie a genurilormici sau a speciilor scurte. În afarã de dimensiune, însã, nimic nujustificã departajarea convenþionalã a unei astfel de categorii, ele fiindpurtãtoare de informaþii majore, în forme extrem de concentrate.Proverbele ºi ghicitorile se realizeazã, ca ºi poezia de ritual ºi ceremonial,în contexte funcþionale determinate, în afara cãrora actualizarealor nu are raþiune. Actualizarea proverbelor este condiþionatã de contexteconcrete, care presupun anecdoticul, situaþii ºi comportamente întâmplãtoareetc. Marea diversitate implicatã de caracterul concret al contextelorfuncþionale a determinat dezvoltarea unui repertoriu foarte bogatde proverbe, în cadrul cãruia se gãsesc rãspunsuri corespunzãtoare situaþiilorcontextuale ce se cer rezolvate.
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicãtoriÎn lumina cercetãrilor, proverbul apare ca o expresie impersonalã ºide mare vechime, înzestratã cu autoritate ºi purtãtoare de înþelepciune.Cele mai vechi date referitoare la proverbe ne parvin de la sumerieni carele foloseau în scop didactic. Este o categorie folcloricã foarte rãspânditã.Proverbele sunt propoziþii sau fraze scurte, în care se exprimã concisºi sugestiv, în formulare stabilizatã, rezultatul unei experienþe ºi careconþin o povaþã, o învãþãturã. Proverbele se transmit pe cale oralã, avândun evident caracter tradiþional. Conþinuturile lor au profunzime filozoficã,având ca nucleu probleme morale, înþelepciuni aplicabile în diferitesituaþii de viaþã. Mesajul proverbului nu este comunicat direct, fiind unconþinut „para-proverbial.” 79Majoritatea definiþiilor care s-au dat converg în a considera proverbeleca forme de creaþie literarã (existã ºi opinii opuse!), ca forme decunoaºtere primitivã sau popularã ºi ca expresii lingvistice. Accentulcade însã pe caracterul filozofic al proverbelor, pe calitatea lor de a exprima„fructul experienþei popoarelor”. Rivarol vede în ele „cugetarea tuturorsecolelor redusã în formule”, iar J. P. Leroux 80 le considerã „sentinþecare conþin un adevãr confirmat prin mãrturia ºi experienþa secolelor trecute.”81 Originea lor trebuie cãutatã, dupã Leroux, în cunoºtinþele cuceritede om printr-o experienþã îndelungatã.Caracterul „literar” al proverbelor a fost legat, în general, de cel filozofic,pentru cã roadele experienþei umane au fost conservate în expresiide mare plasticitate, în care metafora, alegoria ºi simbolul intervin efectivpentru a sensibiliza ideea. S-a observat însã cã nu toate proverbeleutilizeazã aceste mijloace expresive, cã existã, deci, proverbe metaforice(sau alegorice) ºi nemetaforice. De aici s-a tras concluzia cã proverbelenu alcãtuiesc integral o literaturã, sub raport artistic, pentru cã un numãrdeloc neglijabil dintre ele nu întruneºte calitãþile mesajului literar. Cutoate acestea, între un proverb nemetaforic, cum ar fi „Cine se scoalã dedimineaþã, departe ajunge,” ºi unul metaforic, ca „Buturuga micã rãstoarnãcarul mare,” nu sesizãm deosebiri de esenþã, doar cã ele se aflã, dinpunct de vedere artistic, pe trepte valorice diferite. Dacã în bagajul paremiological unei culturi existã ºi expresii nule ca valoare esteticã, acest79 Mnl vol.3.80 Amândoi sunt autori francezi de dicþionare.81 Pop M. 1976. 231.
Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
Page 87: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM
show all

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?