5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 95omul apare tot<strong>de</strong>auna ºi ca subiect ºi ca obiect; omul îºi priveºte ºi îºidirijeazã, prin proverbe, viaþa.Con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate <strong>de</strong>ci în ansamblul lor, proverbele alcãtuiesc un fel <strong>de</strong>literaturã gnomicã. 825.2.2. GhicitorileGhicitorile circulã în mediile populare mai ales sub <strong>de</strong>numireaarhaicã <strong>de</strong> cimilituri.Ghicitorile sunt un fel <strong>de</strong> joc colectiv menit sã punã la încercare isteþimeaºi abilitatea minþii. Dupã o altã <strong>de</strong>finiþie, ghicitoarea este un joc <strong>de</strong>societate foarte plãcut ºi antrenant, care are loc în mijlocul celor rãmaºimai aproape <strong>de</strong> naturã sau în lumea copiilor. 83Cimilitura recurge ºi ea foarte frecvent la metaforã ºi alegorie, ascunzândo foarte bogatã imaginaþie. Tudor Pamfile, autorul lucrãrii Cimiliturileromâneºti 84 le <strong>de</strong>fineºte ca <strong>de</strong>scrieri scurte ale unor obiecte, prinînsuºirea câtorva note particulare din care sã se poatã <strong>de</strong>duce obiectulrespectiv.Originea lor este legatã <strong>de</strong> funcþii strãvechi. Se presupune cã au izvorâtdin tipare primitive <strong>de</strong> gândire care au stat la baza limbajului tabuistic.Pronunþarea unui cuvânt crea, în concepþia primitivã, o prezenþã fizicãrealã a obiectului sau a fiinþei <strong>de</strong>numite prin el, ceea ce ar fi pututavea efect nociv asupra omului. Cuvântul nociv a fost înlocuit în limbajprin substituenþi tabuistici, creându-se <strong>de</strong> cele mai multe ori o metaforãsau parafrazã metonimicã. (O <strong>si</strong>ntagmã tabuisticã este <strong>de</strong> pildã dalbulpribeag pentru mort.). Din tabuurile primitive s-au <strong>de</strong>sprins primele ghicitori,având un caracter evi<strong>de</strong>nt instructiv practic. Mai târziu <strong>si</strong>stemultabuistic a <strong>de</strong>venit un fel <strong>de</strong> limbaj secret al tribului.Implicit, ghicitorile <strong>de</strong>vin o probã în riturile <strong>de</strong> iniþiere sau <strong>de</strong> încercare.Amintirea acestei funcþii a fost conservatã în basme, ca ºi în miturileantice. În basme, înainte <strong>de</strong> a i se oferi mâna fetei <strong>de</strong> împãrat, erouluii se pun trei întrebãri la care trebuie sã rãspundã. La Sândominiccedarea miresei, alaiului mirelui, este condiþionatã <strong>de</strong> <strong>de</strong>zlegarea a treighicitori. Eliberarea drumului în faþa nuntaºilor se realizeazã tot aºa. Înambele <strong>si</strong>tuaþii formularea ºi <strong>de</strong>zlegarea ghicitorilor sunt scene rituale. 8582 Pop M. 1976. 242.83 Vrabie Gh. 1978. 141.84 Bucureºti, 1908.85 Balázs L. 1994. 124-125; 363-368.
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie pierdutã, ghicitorile <strong>de</strong>vin un semn al înþelepciuniipopulare ºi un joc distractiv în acelaºi timp.Ca limbaj închis ghicitorile presupun un anumit tipar <strong>de</strong> gândire ºiun anumit <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> metafore, înrãdãcinat în conºtiinþa inºilor <strong>folclor</strong>iciºi, <strong>de</strong>ci, la în<strong>de</strong>mâna lor. Nu este <strong>de</strong>ci numai un joc <strong>de</strong> inteligenþã, ci ºiun examen al însuºirii orizontului <strong>de</strong> cunoºtinþe al colectivitãþii, al integrãriiindividului în modul colectiv <strong>de</strong> gândire.Ca ºi în proverbe, imaginile artistice care stau la baza ghicitorii izvorãscdin experienþa <strong>de</strong> viaþã a poporului.Ghicitorile nu rãmân strãine <strong>de</strong> stãrile afective ale omului, <strong>de</strong> sen<strong>si</strong>bilitatealui, <strong>de</strong> atitudinea lui faþã <strong>de</strong> viaþã, faþã <strong>de</strong> lume. Metafora implicãa<strong>de</strong>seori în ghicitoare o atitudine faþã <strong>de</strong> obiectul propus: sen<strong>si</strong>bilitate esteticã(„Ce apã e-n lume fãrã ni<strong>si</strong>p – Lacrimile”), intuirea frumuseþii umane,atitudini faþã <strong>de</strong> viaþã („Am douã mere negre / Peste lume aruncate / Carevãd multe pãcate – Ochii”). Comicul, cu sau fãrã intenþii satirice, ironice,nu e strãin nici el <strong>de</strong> ghicitori: „Opa-tropa prin obor / Op ºi eu cu capul gol(Mãmãliga)”; „Pe o vale adâncã / Se vaitã un popã <strong>de</strong> brâncã (Dovleacul)”.Metafora, în ghicitori, este o îmbinare <strong>de</strong> inteligenþã ºi <strong>si</strong>mþ estetic,relevând o capacitate asociativã <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltatã. Aristotel <strong>de</strong>fineaghicitoarea ca o metaforã bine realizatã. Pentru Tudor Vianu, ea este oalegorie <strong>de</strong>schisã, pentru cã termenul propriu nu este nici exprimat, niciînchis, ci trebuie aflat printr-un efort mental. 86Calitatea ghicitorilor constã atât în valoarea metaforei, cât ºi în efortulpe care îl cere pentru a fi <strong>de</strong>zlegatã. Iatã <strong>de</strong> ce se recurge la asocierilecele mai puþin <strong>de</strong>zvoltate care nu sunt pur spontane, ci presupun unproces logic. Creatorul ghicitorii trebuie sã aleagã termenul figurat în aºafel încât sã prezinte asemãnãri care sã facã po<strong>si</strong>bilã <strong>de</strong>zlegarea, dar caresã-l ºi inducã în eroare pe cel cãruia i se propune acest lucru:„Stejar ver<strong>de</strong> / Vârfu-i roºu (Bujorul).”„Roº e, / Mãr nu e / Pãturi sunt / Plãcintã – nu-i (Ceapa).”„Am o puicã: Amuº îi albã, amuº îi neagrã (Ziua ºi noaptea).”„Licuricii zãrilor / În adâncul mãrilor (Stelele).”Bogãþia imaginaþiei asociative a poporului este verificabilã prinnumãrul mare <strong>de</strong> metafore-ghicitori care se referã la acelaºi obiect.Diver<strong>si</strong>tatea metaforelor prin care sunt reprezentaþi, <strong>de</strong> exemplu, ochii,ne îndreaptã spre cele mai variate domenii ale existenþei fizice sau alerealitãþii umane:86 Vianu T. 1957. 115-116.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM