12.07.2015 Views

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

6. REPREZENTAREA SPAÞIULUI ªI TIMPULUI 143Pentru þãran sfârºitul existã cum existã ºi timpul, nu în sens cantitativ,ci în sens calitativ, cu po<strong>si</strong>bilitãþi <strong>de</strong> totalã prefacere. „Sfârºitul timpuluinu este în timp, ci dincolo <strong>de</strong> timp, în eternitate.” 123Potrivit filozofiei populare timpul curge fãrã încetare între douã marimomente: facerea lumii ºi ju<strong>de</strong>cata <strong>de</strong> apoi. De aceea þãranul nu se <strong>de</strong>sparteniciodatã <strong>de</strong> permanenþã, adicã <strong>de</strong> etern. El se <strong>si</strong>mte ºi cre<strong>de</strong> continuuîntr-o viaþã eternã, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rând absolutul ca o realitate.În filozofia popularã în raporturile ce se stabilesc între cele trei fazeale timpului – trecut, prezent ºi viitor – accentul ca<strong>de</strong> pe trecut. Aceastapentru cã în trecut se aflã a<strong>de</strong>vãratele izvoare ale tradiþiei. Între cele treifaze ale timpului, trecutul are prioritate <strong>de</strong>oarece el <strong>si</strong>ngur se impune înmod obiectiv. Prezentul este momentul imediat trãit, iar viitorul esteceva po<strong>si</strong>bil. Între ele trecutul apare concret ºi conºtient, ca o existenþã<strong>de</strong> <strong>si</strong>ne stãtãtoare. De aceea numai el poate fi cunoscut cu a<strong>de</strong>vãrat.P<strong>si</strong>hologic, memoria este aceea care a fixat trecutul ºi în acest fel ainventat timpul. Dupã francezul Pierre Janet, relaþia dintre trecut ºi prezento stabileºte memoria, care nu este altceva <strong>de</strong>cât cunoaºterea trecutuluiîn prezent. 124Faptul cã ceva a existat ne aratã cã acest lucru a fost cândva prezent,iar faptul cã a existat ºi a fost prezent pãstreazã ceva din forþa lui activã.Reflexiile unei þãrãnci <strong>de</strong> 47 <strong>de</strong> ani (jud. Braºov) surprind modul <strong>de</strong> agândi trecutul:„Uite, ºi lucrurile sunt azi ºi mâine nu mai sunt; da sunt în trecut, cãele tot mai sunt, chiar dacã nu mai sunt, adicã au trecut.” 125Trecutul pare un fel <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozit al timpului; aici se consumã prezentuldar ºi viitorul, pentru cã ambele faze <strong>de</strong>vin pe parcurs trecut.Trecutul este socotit într-un fel <strong>si</strong>ngurul <strong>de</strong>þinãtor al legii timpului:pe el se <strong>de</strong>sfãºoarã prezentul ºi din el se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> viitorul. Aceastã credinþãpoate merge atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte încât trecutul ar putea fi socotit uneoritimpul însuºi:„Bãtrânii noºtri spuneau cã timpul vine tot <strong>de</strong> la Dumnezeu ºi-lputem cunoaºte dupã legea trecutului cã <strong>de</strong> acolo vine toate.” 126Prin aceastã concepþie trecutul alimenteazã prezentul ºi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>viitorul.123 Bernea E. 1985. 155.124 Îl citeazã Bernea E. 1985. 159.125 Dupã Bernea E. 159.126 Dupã Bernea E. 160.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!