6. REPREZENTAREA SPAÞIULUI ªI TIMPULUI 143Pentru þãran sfârºitul existã cum existã ºi timpul, nu în sens cantitativ,ci în sens calitativ, cu po<strong>si</strong>bilitãþi <strong>de</strong> totalã prefacere. „Sfârºitul timpuluinu este în timp, ci dincolo <strong>de</strong> timp, în eternitate.” 123Potrivit filozofiei populare timpul curge fãrã încetare între douã marimomente: facerea lumii ºi ju<strong>de</strong>cata <strong>de</strong> apoi. De aceea þãranul nu se <strong>de</strong>sparteniciodatã <strong>de</strong> permanenþã, adicã <strong>de</strong> etern. El se <strong>si</strong>mte ºi cre<strong>de</strong> continuuîntr-o viaþã eternã, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rând absolutul ca o realitate.În filozofia popularã în raporturile ce se stabilesc între cele trei fazeale timpului – trecut, prezent ºi viitor – accentul ca<strong>de</strong> pe trecut. Aceastapentru cã în trecut se aflã a<strong>de</strong>vãratele izvoare ale tradiþiei. Între cele treifaze ale timpului, trecutul are prioritate <strong>de</strong>oarece el <strong>si</strong>ngur se impune înmod obiectiv. Prezentul este momentul imediat trãit, iar viitorul esteceva po<strong>si</strong>bil. Între ele trecutul apare concret ºi conºtient, ca o existenþã<strong>de</strong> <strong>si</strong>ne stãtãtoare. De aceea numai el poate fi cunoscut cu a<strong>de</strong>vãrat.P<strong>si</strong>hologic, memoria este aceea care a fixat trecutul ºi în acest fel ainventat timpul. Dupã francezul Pierre Janet, relaþia dintre trecut ºi prezento stabileºte memoria, care nu este altceva <strong>de</strong>cât cunoaºterea trecutuluiîn prezent. 124Faptul cã ceva a existat ne aratã cã acest lucru a fost cândva prezent,iar faptul cã a existat ºi a fost prezent pãstreazã ceva din forþa lui activã.Reflexiile unei þãrãnci <strong>de</strong> 47 <strong>de</strong> ani (jud. Braºov) surprind modul <strong>de</strong> agândi trecutul:„Uite, ºi lucrurile sunt azi ºi mâine nu mai sunt; da sunt în trecut, cãele tot mai sunt, chiar dacã nu mai sunt, adicã au trecut.” 125Trecutul pare un fel <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozit al timpului; aici se consumã prezentuldar ºi viitorul, pentru cã ambele faze <strong>de</strong>vin pe parcurs trecut.Trecutul este socotit într-un fel <strong>si</strong>ngurul <strong>de</strong>þinãtor al legii timpului:pe el se <strong>de</strong>sfãºoarã prezentul ºi din el se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> viitorul. Aceastã credinþãpoate merge atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte încât trecutul ar putea fi socotit uneoritimpul însuºi:„Bãtrânii noºtri spuneau cã timpul vine tot <strong>de</strong> la Dumnezeu ºi-lputem cunoaºte dupã legea trecutului cã <strong>de</strong> acolo vine toate.” 126Prin aceastã concepþie trecutul alimenteazã prezentul ºi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>viitorul.123 Bernea E. 1985. 155.124 Îl citeazã Bernea E. 1985. 159.125 Dupã Bernea E. 159.126 Dupã Bernea E. 160.
144 FOLCLORPe fondul originar al trecutului „<strong>de</strong>þinãtor al misterului genezei”, în<strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> credinþe populare putem <strong>de</strong>scoperi o structurã ºi o dinamicãspecialã a fenomenelor, care în fond sunt tocmai ceea ce se poatenumi tradiþie.Prezentul – cea <strong>de</strong> a doua fazã a timpului – ocupã un loc mai puþinimportant în concepþia popularã. Fãrã celelalte douã faze, prezentul<strong>de</strong>vine incon<strong>si</strong>stent ºi ambiguu. El se configureazã printr-un dublu contacta ceea ce a fost ºi a ceea ce trebuie sã vinã. Prezentul are un rolimportant prins în corpul celorlalte faze. Cu toatã instabilitatea timpuluip<strong>si</strong>hologic printr-o raportare la trecut, prezentul opereazã legãtura dintrecele douã faze ale timpului, dându-i în acest fel stabilitate. Prezentulactualizeazã trecutul ºi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> cãile viitorului; „el apare ca un fel <strong>de</strong>articulaþie a celorlalte douã faze.” 127Viitorul – cea <strong>de</strong> a treia fazã a timpului este „ca o poartã <strong>de</strong>schisãpo<strong>si</strong>bilului”, ca o i<strong>de</strong>e sau aspiraþie ce poate fi obiectivatã. Privit astfel,viitorul nu poate fi observat, nici experimentat, ci doar proiectat pe linia<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a timpului. El este ceva aºteptat, este po<strong>si</strong>bilul <strong>de</strong>schisneprevãzutului ºi ne<strong>si</strong>guranþei.Interesul pentru viitor cunoaºte o inten<strong>si</strong>tate <strong>de</strong>osebitã în cadrulriturilor <strong>de</strong> trecere, în<strong>de</strong>osebi în faza <strong>de</strong> separare propriu-zisã, adicã înatmosfera <strong>de</strong> sporire a ten<strong>si</strong>unii p<strong>si</strong>hice faþã <strong>de</strong> neprevãzut: cum va fi ºice va fi noul nãscut, cum va fi viitoarea cãsnicie, cum va fi viaþa <strong>de</strong> apoi?Viitorul <strong>de</strong>stinului individual, <strong>de</strong> asemenea, este adus în prim planulatenþiei în zilele, în<strong>de</strong>osebi în ceasurile <strong>de</strong> searã ce premerg unele evenimente,perioa<strong>de</strong> calendaristice noi: seara lui Sf. Andrei, noaptea revelionuluietc. Prorocirile, practicile magice, observarea fenomenelor <strong>de</strong> toatefelurile sunt axate pe speculaþiile privind viitorul. 128Evocãrile, forme specifice ale <strong>folclor</strong>ului, ilustreazã faptul cã viitorul,<strong>de</strong>venind prezent, se obiectiveazã ºi trece în acest mod în lumea sen<strong>si</strong>bilului.Aºa cum prezentul <strong>de</strong>vine trecut ºi se spiritualizeazã, se transfigureazã.Viitorul în gândirea popularã nu este o fantomã ci este împlinireatimpului dat <strong>de</strong> Dumnezeu:„Viitorul existã, cum sã nu existe? <strong>de</strong> nu-l ºtim noi, el tot îºi face rostului. Dumnezeu a rânduit toate în lume ºi trebuie sã se împlineascã.” 129127 Bernea E. 1985. 163.128 Balázs L. 1999. 257-256; 1994. 165-225.129 Dupã Bernea E. 1985. 164.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60:
60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62:
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64:
64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66:
66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68:
68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70:
70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72:
72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74:
74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76:
76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78:
78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80:
80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82:
82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88:
88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90:
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162: 162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164: 164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166: 166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168: BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170: BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172: BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174: A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM