Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 111Contaminând douã tipare tematice diferite, lupta cu monstrul ºiincestul, cântecul lui Iovan Iorgovan este un model de baladã în care sensuleroic se coreleazã cu cel moralizator, coercitiv. Prima temã, de facturãeroicã, este o temã de basm: eroul luptã cu balaurul ºi îl învinge, salvânddin gura lui o fatã sãlbaticã. În desfãºurarea ei, fantasticul nu dominãîntreaga atmosferã ºi nu reproduce integral universul basmului.Balaurul, cu un portret sumar, încolãceºte fata. Pentru a ajunge la el,eroul se adreseazã „Cernei”, rugând-o sã-ºi potoleascã talazurile ºi rugãminteaîi este îndeplinitã: „Cerna-l asculta / ªi pe loc îmi sta…”Personificarea apei turbate sau greu de trecut apare, ca element fantastic,ºi în basme.Tema a doua, de naturã nuvelisticã, se dezvoltã într-un cadru real:eroul vrea sã se cãsãtoreascã cu fata salvatã, dar o recunoaºte ca fiindsora lui ºi evitã incestul.Fenomenul transpunerii în fantastic apare ºi în unele balade cutematicã nuvelisticã, mai ales atunci când comportãrile oamenilor ºirelaþiile dintre ei sunt interpretate prin prisma unor credinþe superstiþioase,aºa cum se întâmplã în balada despre cãlãtoria fratelui strigoi, acãrei temã este cunoscutã în literatura universalã sub titlul Lenore. Baladaare o largã circulaþie în sud-estul Europei. În variantele româneºtiaflãm despre o bãtrânã mamã cã a crescut nouã feciori ºi o singurã fiicã.Când fata primeºte peþitori, mama nu vrea s-o înstrãineze. În urma insistenþelorcelui mai mare dintre feciori, consimte totuºi s-o mãrite, deoareceacesta promisese sã i-o aducã „Iarna de trei ori, vara de cinci ori”. Întretimp o ciumã loveºte casa bãtrânei ºi toþi feciorii mor. Rãmasã singurã,fãrã speranþã de a-ºi mai revedea fata, bãtrâna îl blestemã pe feciorul celmare, care, atins de puterea blestemului, iese din mormânt în mod miraculos:pãmântul se crapã ºi mortul, în urma unei metamorfozãri, zboarãdin sicriu, ajunge la horã ºi se prinde lângã Voica. În acelaºi chip miraculos,fratele strigoi îºi poartã sora pânã în pragul casei pãmânteºti.Mama nu-ºi recunoaºte fiica decât dupã inelul de logodnã. În timp ce„strigoiul” dispare, ele se îmbrãþiºeazã ºi mor.Metamorfoza mortului în strigoi, ca efect al blestemului, este cel maisemnificativ element supranatural din baladã, pentru cã în funcþie de else fixeazã întreaga atmosferã a desfãºurãrii naraþiunii în continuare.Trãsãtura caracteristicã a acestui tip fantastic constã în depãºireaordinii normale a lucrurilor ºi inspirã groaza.Tot de nivel fantastic, dar cu funcþie de alegorie liricã, poate fi intrepretatºi motivul arborilor îmbrãþiºaþi, ca semn al veºniciei dragostei dincolo de