Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

More documents

Recommendations

Info

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 87Priveghitul dureazã de obicei douã nopþi ºi se face pentru a nu lãsamortul singur pentru ca nu cumva sã se întâmple vreun accident, sã cadãluminãrile, sã ia foc etc.Existã în folclor credinþa cã mortul trebuie pãzit ca sã nu treacã prinfaþa lui, pe sub el sau peste el vreun animal, pisicã, câine, gãinã etc. cãcise preface în strigoi.În obiceiurile funerare de altãdatã, priveghitul a fost secvenþa în careneamul celor vii s-a despãrþit de cel mort, care plecase pe calea cea lungã.Priveghiul este un rit pre-creºtin, de separare a neamului celor vii decel mort, înainte de integrarea lui în neamul celor morþi.5.1.3. Poezia descântecelorSpre deosebire de obiceiurile de peste an sau cele legate de momenteimportante din viaþa individului, descântatul nu are un caracter ocazionalºi, ca atare, nu implicã instituirea unui moment ceremonial. Practicarea luieste determinatã de situaþii individuale cu caracter imprevizibil, care depã-ºesc cursul normal al vieþii. Funcþia lui este tocmai aceea de a eliminaimprevizibilul, abaterea de la normal, ºi de a reda vieþii cursul ei firesc.Trebuie spus cã se descântã, de preferinþã, înainte de ivirea zorilorsau seara dupã apusul soarelui, în anumite zile ale sãptãmânii. Aceastãcondiþionare de timp, însã, nu constituie o excepþie, ci þine de caracterulezoteric al ritului ºi de eficienþa lui magicã.Descântecele îºi au originea în cultura primitivã ºi mai ales în manifestãrileei care þin de gândirea magicã orientatã spre scopuri utilitareexprese. Atât în poezia cât ºi în practica descântecului predominã factoricare vorbesc despre strãvechi credinþe magice, despre încercãrile omuluide a supune forþele naturii prin puterea cuvântului ºi a gestului. Mai târziu,peste acest strat primar s-au suprapus credinþele superstiþioase înduhuri ºi sfinþi, derivate din mitologia creºtinã.Dupã opinia lui M. Pop, douã sunt elementele mitice care au condiþionatºi au favorizat apariþia ºi dezvoltarea descântecelor:a) dualismul credinþei într-un geniu al rãului (provocator al bolilor)ºi al binelui. În creºtinism acest dualism se concretizeazã în opoziþiadiavol / dumnezeu;b) credinþa în puterea magicã a cuvântului. 7878 Pop M. 1976. 219.
88 FOLCLORLa acestea se adaugã un factor legat de practica oficierii ritului: existenþaprofesionistului, ºamanul, vraciul, vrãjitorul.Toate aceste elemente s-au cristalizat de timpuriu, deci ºi origineadescântecelor este foarte veche. Ele au cunoscut o prezenþã consistentãîn cultura anticã. Babilonienii aveau o literaturã foarte bogatã de exorcisme,adicã despre practicile magice pentru alungarea duhurilor rele.La descântat sunt folosite diferite plante (frunza de prun ºi salcie,usturoiul, lemnul de alun, busuiocul, cimbrul, mãceºul, leuºteanul etc.),selectate în virtutea calitãþilor lor vindecãtoare, cunoscute ºi verificate depopor în urma unor practici milenare. Folosirea obiectelor este ºi ea rezultatulunor practici similare. Obiectele investite cu valoare magicã ºi utilizateîn descântat se integreazã, în mare parte, în orizontul concret al vieþiirurale: cuþite, fuse, mãturi, foarfeci, chei, site, ace, securi, sape etc.Ca substanþe ºi obiecte cu valoare mai mult magicã erau folosite apaneînceputã, sarea, smoala, cãrbunele, jãratecul, pãmântul, fierul, plumbul,piatra, aluatul, untura, mierea, ceara, pãianjenul, ouãle etc.Fiind o practicã profesionalã ezotericã, descântecul se transmite dela o generaþie la alta în cercuri închise, prin iniþiere.Evoluþia descântecului ca gen stã sub semnul unui puternic conservatorism,eficienþa magicã a cuvântului fiind condiþionatã de respectareastrictã a formulei în care este organizat ºi de caracterul secret al acesteiformule. Astfel se ºi explicã preferinþa pentru formulele exotice. Poezieidescântecelor îi este caracteristicã o mare inventivitate în limbaj.Descântecele au fost poeme cu funcþie ritualã puternicã, constituindprincipalul component al actului magic al descântatului ºi principalulpurtãtor de eficienþã magicã.Cele mai frecvente sunt descântecele de boalã ºi descântecele de dragoste.Boala este un accident care întrerupe cursul normal al destinuluiindividual, iar descântecul are funcþia magicã de a restabili starea desãnãtate. Neîmplinirea eroticã, cu implicaþiile ei privind cãsãtoria, este,de asemenea, un obstacol în realizarea destinului individual. Descânteculerotic este menit sã provoace depãºirea acestui obstacol, fie prinînfrumuseþarea fetei, fie prin vrãjirea flãcãului.Redãm un descântec erotic în care beneficiarul este însuºi transmiþãtorulmesajului:„ – Apã albã pomiroasãmã spalã, mã fã frumoasã,sã li plac eu junilorca laptele pruncilor,
Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
Page 85: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM
show all

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?