Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul carierei sale de peste un secol ºi jumãtate va fiinvestit cu semnificaþii diferite, ºi nu va ajunge nici pânã azi la generalizareaunui sens unitar. Ceea ce este comun tuturor interpretãrilor esteopoziþia faþã de artele culte, în primul rând faþã de literatura cultã.În procesul de clarificare terminologicã, atenþia oamenilor de culturã, acercetãtorilor se îndreaptã, rând pe rând sau alternativ, spre alte ºi alte domeniiale culturii populare, spre alte genuri ºi specii ale literaturii populare.Dupã opinia lui Cocchiara, în aceastã atmosferã crescândã a cultuluiprimitivismului ºi a valorilor populare care-l conservã se contureazãdouã direcþii în abordarea faptelor de folclor: 6– entuziasmul romantic care creeazã conceptul de „poezie popularã”;– începuturile ºi dezvoltarea atitudinii explicative faþã de poeziapopularã ºi de folclor în genere.Precursor al ambelor direcþii este considerat Giambatista Vico. 7 Gânditorulitalian, încã din 1725 vorbea despre limba primitivã a popoarelorsãlbatice, ea fiind mai coloratã, mai vie ºi, deci, mai poeticã prin concreteþeaei decât aceea a popoarelor civilizate. Dupã opinia lui Vico în aceststadiu de culturã, în care mentalitatea ºi modul de gândire sunt dominatede animism, îºi are originea metafora însãºi, ca trãsãturã definitorie apoeziei. 8 Glasul lui Vico – cum se exprimã Cocchiara – este un glas nou înistoria gândirii europene. În opoziþie cu iluminiºtii, Vico îºi dã seama devaloarea tradiþiei, considerând-o drept întâiul element roditor al istoriei. 9M. de Montaigne este entuziasmat de poezia popularã numind-o„pur naturalã,” plinã de „naivitate ºi graþie” ºi, cu mult înaintea romanticilor,o prefera vlãguitei poezii de salon, artificialã ºi lipsitã de preþ.Creºterea interesului pentru folclor este amplificatã, anterior romantismului,de colecþiile lui Johann Gottfried Herder, publicate în anii 1778-1779. În Prefaþa volumului Volkslieder (Cântece populare) el vorbeºte dedescendenþa poeziei din cântecele populare. Ideile vehiculate de Herderºi apoi de întreaga miºcare romanticã reprezintã în esenþã un interes culturalfaþã de literatura popularã ºi valorificarea ei la nivelul creaþiei academice.Folclorul este conceput ca document de reconstituire a trecutuluiistoric naþional ºi ca bazã a dezvoltãrii culturilor naþionale moderne.Este de remarcat faptul cã interesul romantic pentru folclor este alimentatde trei surse de naturã ºi intensitate diferite: interes cultural,6 Pop M. 1976. 10.7 Idem.8 Îl citeazã Pop, ibidem 11.9 Cocchiara 1962. 109.