Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

More documents

Recommendations

Info

6. REPREZENTAREA SPAÞIULUI ªI TIMPULUI 139Pentru þãranul aºezãrilor cu caracter tradiþional casa este însãºi materialitateafamiliei.Însuºirile specifice ale casei ºi locului sãu au o seamã de influenþeasupra vieþii omului, asupra condiþiei lui morale ºi materiale. Strânsalegãturã a þãranului cu casa ºi locul unde s-a nãscut se confirmã prin profundasa întristare când este nevoit sã le pãrãseascã. Textele rituale aleceremonialurilor de cãsãtorie ºi înmormântare marcheazã momentelepãrãsirii casei de mireasã, de mort. 117Factorul cel mai important prin care se explicã calitãþile deosebiteale casei ºi locului ei este tradiþia, este moºtenirea pãrinteascã. În con-ºtiinþa þãranului fiecare mutare este o rupere de trecut, o pierdere a unuitezaur familial, de neam, aºa cum fiecare mutare este ºi o suferinþã deadaptare la viaþã lipsitã de rãdãcini, de trecut.Alte noþiuni ale spaþiului sunt preajma ºi vecinãtatea.Preajma este o noþiune mai largã decât vecinãtatea, exprimând, îngeneral, tot ce este situat în imediata apropiere a locului în care nesituãm: „ în preajma mea; în preajma casei; în preajma noastrã.” Uneoriare ºi sens temporal: „în preajma nunþii; în preajma sãrbãtorilor”.Mai uzitatã ºi mai plinã de înþelesuri apare noþiunea de vecinãtate.Vecinãtatea este vãzutã ca o prelungire a spaþiului familial. În comunaSândominic, desigur ºi în alte comuniuni rurale, vecinãtatea se parea fi cea mai puternicã instituþie care organizeazã ºi asistã toate muncileºi schimbãrile vieþii familiale, toate riturile de trecere.Ca unitate socialã, vecinãtatea este un fenomen complex, ce angajeazãelemente de naturã materialã ºi spiritualã totodatã. Ea este o unitatesocialã ce funcþioneazã între familie ºi sat.Satul este o altã unitate a spaþiului. Este un loc de care þãranul aparþineaºi prin care s-a definit în relaþiile care sunt dincolo de hotarele satuluipropriu. Astfel se explicã faptul cã mentalitatea generalã a satelorarhaice nu îngãduia pãrãsirea satului din care omul îºi trage substanþa.Este ilustrativã în acest sens practicarea endogamiei, respectiv respingereaexogamiei.„Satul tãu e locul tãu. În satul tãu te simþi mai bine ºi eºti mai tare.În alt sat te simþi mai strâmtorat ºi eºti mai stânjenit. Vezi cã nu e locultãu…” 118117 Balázs L. 1994. 117; 1995. 127; Meiþoiu I. 1969. 167.118 Bernea E. 1985. 41
140 FOLCLORHotarul închide o lume apropiatã ºi deschide una necunoscutã:„Cine a trecut hotarul, nu mai e la el acasã.”O altã categorie de locuri sunt aºa-zisele locuri cu întâmplãri: moarteaunui om, fie cã a fost omorât (crimã), fie cã s-a omorât (sinucidere),fie cã a murit de accident (trãsnet, lucru la pãdure, accident de circulaþieetc.). Fapta nefastã petrecutã pe un loc, adeseori marcatã ºi prin tãbliþe,cruci inscripþionate pecetluieºte acel loc ºi devine loc rãu ce poateaduce suferinþã omului.Rãscrucea (rãspântia) este un interesant teren de manifestare a credinþelorpopulare. Este un loc din care pornesc mai multe drumuri, înmai multe direcþii. Aceastã situaþie genereazã îndoialã în sufletul omului.Apare ºi ca metaforã în mai multe opere literare, în cântece de dragoste,de pribegie.La rãscruce se lasã semne ºi se fac farmece, aici umblã duhurile rele,este un loc prielnic pentru actele rituale magice. Acolo ies tâlharii sãjefuiascã drumeþii, acolo se puteau întâmpla ºi crime.Spaþiul þãranului este legat de lucruri concrete ºi acte, este viu ºiexperimental. Spaþiul geometric este abstract ºi simbolic. Spaþiul concretal þãranului este implicit un spaþiu calitativ, dispunând de însuºiri particulare.Este un fenomen legat de viaþa materialã, dar deþine valori careaparþin spiritului.Spaþiul satului tradiþional în toate formele sale de manifestare esteun spaþiu individualizat, absolut umanizat.De aceea, în tot ceea ce omul întreprinde, fie cã e vorba de muncã,de rod, de datini ºi obiceiuri sau de relaþii sociale, în tot ceea ce omulîncepe ºi finalizeazã, spaþiul cu puterile lui specifice este considerat ºiarticulat în funcþie de interesele vieþii cu caracter individual.6.2. Reprezentarea timpuluiªtiinþele – filozofia, matematica, psihologia – considerã timpul ca unfapt convenþional, fãrã vreo consistenþã, obiectivã sau subiectivã. Ideeade timp abstract, apoi cantitativ, cronometrat funcþioneazã de secole dinmotive practice. În urma dezvoltãrii cercetãrilor etnologice ºi sociologicedin secolul al XX-lea, timpul a devenit mai complex ºi s-a umanizat. Princercetãrile de psihologie întreprinse de Pierre Janet timpul a fost definitºi mai concret, legat de natura umanã ºi stadiul de evoluþie a societãþii. 119119 Ibidem 134-135.
Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
Page 59 and 60:
60 FOLCLORModelul este particulariz
Page 61 and 62:
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
Page 63 and 64:
64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
Page 65 and 66:
66 FOLCLORle folclorist francez Arn
Page 67 and 68:
68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
Page 69 and 70:
70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
Page 71 and 72:
72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
Page 73 and 74:
74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
Page 75 and 76:
76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
Page 77 and 78:
78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
Page 79 and 80:
80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
Page 81 and 82:
82 FOLCLORde femeile care cântau c
Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
Page 137: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
Page 161 and 162: 162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
Page 163 and 164: 164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
Page 165 and 166: 166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
Page 167 and 168: BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
Page 169 and 170: BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
Page 171 and 172: BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
Page 173 and 174: A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM
show all

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?