1. CÂTEVA GÂNDURI PRELIMINARII 19Interesul ºi pa<strong>si</strong>unea pentru poezia popularã, pentru culegerea ºicercetarea valorilor care o compun începe sã ia proporþii în secolul alXIX-lea, mai cu seamã în epoca paºoptistã.În aceastã perioadã Mihail Kogãlniceanu (1817–1891) aduce o contribuþieînsemnatã la cultivarea ºi <strong>de</strong>zvoltarea interesului pentru <strong>folclor</strong>ºi valorificarea lui literarã. În articolul <strong>de</strong> fond al primului numãr alrevistei Dacia literarã 17 , Introducþie, el formuleazã, pentru prima datã,i<strong>de</strong>ea cã literatura popularã este una dintre bogatele literaturi naþionale,originale: „…dar ceea ce este sâmburele poeziei noastre naþionale suntbala<strong>de</strong>le ºi cântecele populare.” Kogãlniceanu salutã cu entuziasm „producþiileliterare inspirate din <strong>folclor</strong>.” Influenþat <strong>de</strong> Her<strong>de</strong>r, Kogãlniceanusocotea cã obiceiurile, credinþele, tradiþiile, poezia sunt mãrturii ale vieþiiºi spiritului poporului, ele având, <strong>de</strong>ci, valoare istoricã.Paralel cu Mihail Kogãlniceanu, Costache Negruzzi (1808–1868) îºiexpune ºi el i<strong>de</strong>ile sale <strong>folclor</strong>istice, fãcând o primã încercare <strong>de</strong> cla<strong>si</strong>ficarea cântecului popular. Fãrã sã fie cuprinzãtoare ºi pe <strong>de</strong>plin ºtiinþificã,încercarea sa <strong>de</strong> catalogare distinge „cântecul ostãºesc sau istoric, cânteculreligios, cântecul dragostei sau al nunþii, cântecul codrului sau voinicesc.”Dintre scriitorii paºoptiºti, Alecu Russo (1819–1859) este acela carenu numai cã <strong>de</strong>scoperã poezia popularã, dar este ºi teoreticianul <strong>folclor</strong>ului,în faza sa admirativã-romanticã. Ca exeget al <strong>folclor</strong>ului, Russo ºi-aexpus pãrerile sale <strong>de</strong>spre poezia popularã în câteva lucrãri <strong>de</strong> bazã: Poeziapopularã, Studii naþionale ºi altele.De<strong>si</strong>gur, i<strong>de</strong>ile sale sunt ale epocii, adicã ele se încadreazã în curentulromantic, pornind mai cu seamã <strong>de</strong> la Her<strong>de</strong>r ºi Jules Michelet. El este celcare ºi-a formulat pentru prima datã i<strong>de</strong>ea cã poezia popularã este primulcapitol al istoriei ºi civilizaþiei unui popor. Pentru Russo, poezia popularãeste unicul moment <strong>de</strong> artã care înfãþiºeazã veridic specificul naþional. Înconcepþia sa, realizatorul creaþiei artistice este colectivitatea, nevãzân<strong>de</strong>xact rolul individului ºi contribuþia sa la geneza creaþiei populare.În aceeaºi viziune se <strong>si</strong>tueazã ºi Va<strong>si</strong>le Alecsandri (1821–1890), acãrui activitate literarã este dominatã <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>. Alecsandri nu estenumai culegãtor ºi i<strong>de</strong>olog, ci în opera sa aflãm un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> împletireîntre creaþia cultã ºi cea popularã. Concepþia sa se caracterizeazã prinaceleaºi coordonate ca ºi doctrina literarã, crezul artistic al poeþilormaghiari, Petõfi Sándor, Arany János: integrarea poeziei populare în literaturacultã este primul pas spre integrarea poporului în politicã.17 Revista a apãrut la 19 martie 1840, la Iaºi, sub îndrumarea lui Kogãlniceanu.
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a tipãrit cea dintâi mare colecþie <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>, intitulatãPoezii populare – bala<strong>de</strong> adunate ºi îndreptate. Colecþia se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>printr-o prefaþã, în care se face cla<strong>si</strong>ficarea poeziei populare: 1. Cântecelebãtrâneºti sau bala<strong>de</strong>; 2. Doine; 3. Hore.În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea <strong>folclor</strong>ul se bucurã <strong>de</strong> o atenþiesporitã: atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re i<strong>de</strong>ologic cât ºi al culegerilor.Dacã în epoca prece<strong>de</strong>ntã avântul ºi elanurile romantice i-au cãlãuzitpe scriitori, <strong>de</strong> aceastã datã se cautã noi orientãri ºtiinþifice, prin strãdanialui Alexandru Odobescu ºi mai ales prin Bogdan Petriceicu Has<strong>de</strong>uºi ºcoala sa <strong>folclor</strong>isticã.Înrudit spiritual cu scriitorii generaþiei <strong>de</strong> la 1848, Alexandru Odobescu(1834–1895) face un pas înainte: se apleacã cu pa<strong>si</strong>une asupra creaþieipoetice populare. El este primul scriitor care face studii <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>comparat.Odobescu cunoaºte pe toþi marii <strong>folclor</strong>iºti europeni: Montaigne,Her<strong>de</strong>r, Miczkiewicz, Vuk Karagici. Sub influenþa acestora îºi formuleazãopinia dupã care poezia popularã constituie premisa pentru cunoaºtereap<strong>si</strong>hologiei ºi limbii naþionale. El este, totodatã, primul care evi<strong>de</strong>nþiazãvaloarea artisticã universalã a Mioriþei.Pe linia <strong>de</strong> orientare mitologicã se axeazã ºi activitatea lui Atana<strong>si</strong>eMarian Marinescu (1830–1915) unul dintre primii colecþionari ai poezieipopulare în Tran<strong>si</strong>lvania. Colecþia sa intitulatã Poezia poporalã. Colin<strong>de</strong>.Bala<strong>de</strong> I., II. apare la Pesta (1859, 1867).Bogdan Petriceicu Has<strong>de</strong>u (1838–1907) este cel care dã o concepþieºtiinþificã <strong>folclor</strong>ului ºi-i stabileºte legãturile cu toate celelalte discipline:istorie, filologie, p<strong>si</strong>hologie etc. El este iniþiatorul direcþiei ºtiinþifice în<strong>folclor</strong>istica româneascã, prin lãrgirea noþiunii, prin cercetarea ºi adâncireaprocesului <strong>de</strong> creaþie. 18 Este autorul unui ºir întreg <strong>de</strong> articole <strong>de</strong><strong>folclor</strong> românesc în comparaþie cu teme ºi motive <strong>folclor</strong>ice italiene, persane,sanscrite, franceze, greceºti, bulgãreºti, sârbeºti etc.Prin Has<strong>de</strong>u ia fiinþã o nouã ºcoalã <strong>folclor</strong>isticã strângând în jurulsãu pe G. Dem. Teodorescu, Lazãr ªãineanu, Simeon Florea Marian ºialþii. Columna lui Traian (1870–1877; 1882–1883.) iniþiatã <strong>de</strong> Has<strong>de</strong>ueste prima revistã care a fost consacratã etnografiei ºi <strong>folclor</strong>ului.Has<strong>de</strong>u stabileºte o cla<strong>si</strong>ficare <strong>folclor</strong>isticã, pornind <strong>de</strong> la modalitãþile<strong>de</strong> exprimare, fixând genul poetic, aforistic, narativ, distingând producþiiaparþinând copilãriei, bãrbãþiei, bãtrâneþii.18 Chiþimia I.C. 1968. 671.
- Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70:
70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72:
72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74:
74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76:
76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78:
78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80:
80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82:
82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88:
88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90:
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92:
92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94:
94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM