Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 135Las’ sã mã spunã pãmântu,Cã el mi-a fost aºternutu;Las’ sã mã spunã iarba,Ea mi-a vãzut patima.” (F.A. I., 175)Sentimentul muncii, legat de cele douã ocupaþii tradiþionale – pãstoritulºi agricultura –, strãbate lirismul folcloric în toate ipostazele lui fundamentale.Implicaþiile pãstoritului în structura tematicã ºi imagisticã a poezieipopulare au fost supuse unei minuþioase analize de Ovid Densusianu, înlucrarea sa de bazã Viaþa pãstoreascã în poezia noastrã popularã.Extensia motivelor de inspiraþie pãstoreascã în întreg repertoriulpoetic oral este impresionantã.În condiþiile vieþii iobãgeºti, din trecut, ciobãnia echivaleazã culibertatea. Atât în lirica popularã maghiarã cât ºi în cea româneascã ciobanuleste vãzut ca omul lipsit de griji ºi de nevoi ce stã culcat „pe patde flori” în minunatul peisaj al pãºunilor de munte:„Cu capul pe muºuroi,Cu ochii þintiþi la oi, /Cu capul pe floricele,Cu ochii þintiþi la stele.”(Densusianu, 238)„A juhásznak jól megy dolga…Egyik dombról a másikraTerelgeti nyáját, fújja furulyáját,Bú nélkül éli világát.”O poezie propriu-zis agrarã, care sã reflecte raporturile dintre om ºimuncã, este mai puþin prezentã în lirica popularã. Nu se poate vorbi deexistenþa unei lirici agrare în afara poeziei rituale, aºa cum vorbim despreo liricã pãstoreascã.Relaþiile ºi conflictele sociale reprezintã, alãturi de sentimentul ºi relaþiileerotice, unul din filoanele tematice cele mai puternice în poezia liricã.O motivaþie dominant socialã o au, de asemenea, cântecele deînstrãinare ºi cântecele de cãtãnie. Temele vechi de înstrãinare, legate deviaþa de familie, au consemnat nu numai jalea fetei mãritate departe desat, ci ºi situaþia precarã a „copilului strãin”, singur pe lume, sau a celuiplecat sã slujeascã „printre strãini.” Însuºi cântecul de cãtãnie, oglindindjalea flãcãului care se desparte de sat, este dominat de sentimentulînstrãinãrii. O datã cu proletarizarea unei mari pãrþi a þãrãnimii, aceste