Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

84 FOLCLORCântecul redã apoi, în cadrul ceremonial transmutarea bradului dinnaturã în funcþia lui ritualã. Bradul este coborât din munte într-un chipneobiºnuit pentru „celelalte lemne”, într-un chip care indicã cu anticipaþierolul nou care i se pregãteºte. Imaginile sunt evocatoare de moarte:„Ploaia sã mã ploaie, / Cetina sã-mi moaie, / Vântul sã mã batã, / Cetinasã-mi cadã, / Ninsoarea sã ningã, / Cetina sã-mi frângã.”Refrenul prin versurile „Dacã eu ºtiam, / Nu mai rãsãream. / Eu de-aºfi ºtiut / N-aº mai fi crescut”, prin repetare, potenþeazã durerea la moarteaacelui tânãr.În zorii zilei, când mortul este în casã, se cântã un alt cântec ceremonial,cântecul zorilor. ªi el este cântat tot de un grup de femei la unisonºi uneori antifonic. Prima parte a cântecului descrie ceremonia de înmormântarerealã dupã care femeile se adreseazã mortului, cântându-i subformã de sfaturi, marea cãlãtorie pânã în lumea cealaltã când se va integraîn neamul celor morþi.Cântecul cere „zorilor”, sã vinã mai târziu pentru a putea face pregãtirilede înmormântare.Printre cântecele ceremoniale, în anumite locuri existã ºi un cântecîn care se mulþumeºte în numele mortului celor care l-au priveghiat sauau venit sã-ºi ia rãmas bun de la el:„Ridicã, ridicãGene la sprincene,Buze subþirele,Sã grãbeºti cu ele.Cearcã, dragã, cearcã,Cearcã ºi grãieºte,De le mulþumeºte.La strãini, la vecini,Cui a fãcut bineDe-a venit la tine…Eu nu pot, nu pot,Nu pot sã grãiesc,Sã le mulþumesc.Mulþumi-le-ar Domnul,Cã eu nu li-s omul.Ieri de dimineaþãMi s-a pus o ceaþã,Ceaþã la fereastrã,ª-o corboaicã neagrã