Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

108 FOLCLORbabil odatã cu normanzii, dar a ajuns sã denumeascã în secolul al XV-leacântecele eroice de origine foarte veche, care se cântau în cor în timpuldansului. Sensul termenului a fost însã cu timpul lãrgit, referindu-se atâtla cântecele povestitoare cu caracter nuvelistic, cât ºi la cântecele desprelupta dintre englezi ºi scoþieni sau la vechile cântece din ciclul lui RobinHood. În secolul al XVIII-lea, odatã cu creºterea interesului pentru creaþiapopularã ºi cu apariþia ºi faima ce-au cãpãtat-o poemele lui Ossian, apoicu rãspândirea colecþiilor lui Parcy, cuvântul reintrã în circulaþia generalãºi se impune în terminologia de specialitate, denumind cântecele epicecu tematicã nuvelisticã. Cu acest sens este folosit astãzi în folcloristicainternaþionalã, pentru restul cântecelor epice populare folosindu-se termenulgeneral de cântece eroice.Evoluþia istoricã a cântecului epic, ca realitate folcloricã vie, nu poatefi investigatã decât pe baza colecþiilor ºi cercetãrilor întreprinse însecolele al XIX-lea ºi al XX-lea. Datele istorice pe care le avem sunt insuficientepentru a ne putea face o idee precisã despre evoluþia genului înaintede secolul al XIX-lea.Problemele originii ºi evoluþiei eposului popular în versuri trebuiediscutate, de fapt, diferenþiat pentru balada nuvelisticã de circulaþieeuropeanã, pentru cântecul epic cu circulaþia zonalã (ca Meºterul Manole)ºi pentru cântecul epic cu circulaþie numai în folclorul românesc (deexemplu baladele haiduceºti).Problema istoricitãþii, mai precis a raportului dintre realitatea istoricãºi reprezentarea artisticã în cântecul epic, este strâns legatã de problemaclasificãrii acestei categorii.Sistemele de clasificare elaborate pânã în prezent sunt foarte deosebiteunele de altele ºi chiar contradictorii. De aceastã problemã s-au ocupatG. Dem. Teodorescu, I. C. Chiþimia, Al. I. Amzulescu. Menþionãm aicisistematizarea lui Gh. Vrabie fãcutã într-o temeinicã lucrare monograficãdestinatã eposului popular românesc, în cadrul cãruia distinge: l) baladalegendarã; 2) balada pãstoreascã; 3) cântecul istoric sau de curte; 4)balada antiotomanã; 5) balada antifeudalã; 6) balada familialã.Criteriile de bazã adoptate privesc, de cele mai multe ori, tematica,determinãrile istorice ºi modul de realizare. Este imposibilã clasificareacântecului epic în categorii precis delimitate.