6. REPREZENTAREA SPAÞIULUI ªI TIMPULUI 139Pentru þãranul aºezãrilor cu caracter tradiþional casa este însãºi materialitateafamiliei.Însuºirile specifice ale casei ºi locului sãu au o seamã <strong>de</strong> influenþeasupra vieþii omului, asupra condiþiei lui morale ºi materiale. Strânsalegãturã a þãranului cu casa ºi locul un<strong>de</strong> s-a nãscut se confirmã prin profundasa întristare când este nevoit sã le pãrãseascã. Textele rituale aleceremonialurilor <strong>de</strong> cãsãtorie ºi înmormântare marcheazã momentelepãrã<strong>si</strong>rii casei <strong>de</strong> mireasã, <strong>de</strong> mort. 117Factorul cel mai important prin care se explicã calitãþile <strong>de</strong>osebiteale casei ºi locului ei este tradiþia, este moºtenirea pãrinteascã. În con-ºtiinþa þãranului fiecare mutare este o rupere <strong>de</strong> trecut, o pier<strong>de</strong>re a unuitezaur familial, <strong>de</strong> neam, aºa cum fiecare mutare este ºi o suferinþã <strong>de</strong>adaptare la viaþã lip<strong>si</strong>tã <strong>de</strong> rãdãcini, <strong>de</strong> trecut.Alte noþiuni ale spaþiului sunt preajma ºi vecinãtatea.Preajma este o noþiune mai largã <strong>de</strong>cât vecinãtatea, exprimând, îngeneral, tot ce este <strong>si</strong>tuat în imediata apropiere a locului în care ne<strong>si</strong>tuãm: „ în preajma mea; în preajma casei; în preajma noastrã.” Uneoriare ºi sens temporal: „în preajma nunþii; în preajma sãrbãtorilor”.Mai uzitatã ºi mai plinã <strong>de</strong> înþelesuri apare noþiunea <strong>de</strong> vecinãtate.Vecinãtatea este vãzutã ca o prelungire a spaþiului familial. În comunaSândominic, <strong>de</strong><strong>si</strong>gur ºi în alte comuniuni rurale, vecinãtatea se parea fi cea mai puternicã instituþie care organizeazã ºi a<strong>si</strong>stã toate muncileºi schimbãrile vieþii familiale, toate riturile <strong>de</strong> trecere.Ca unitate socialã, vecinãtatea este un fenomen complex, ce angajeazãelemente <strong>de</strong> naturã materialã ºi spiritualã totodatã. Ea este o unitatesocialã ce funcþioneazã între familie ºi sat.Satul este o altã unitate a spaþiului. Este un loc <strong>de</strong> care þãranul aparþineaºi prin care s-a <strong>de</strong>finit în relaþiile care sunt dincolo <strong>de</strong> hotarele satuluipropriu. Astfel se explicã faptul cã mentalitatea generalã a satelorarhaice nu îngãduia pãrã<strong>si</strong>rea satului din care omul îºi trage substanþa.Este ilustrativã în acest sens practicarea endogamiei, respectiv respingereaexogamiei.„Satul tãu e locul tãu. În satul tãu te <strong>si</strong>mþi mai bine ºi eºti mai tare.În alt sat te <strong>si</strong>mþi mai strâmtorat ºi eºti mai stânjenit. Vezi cã nu e locultãu…” 118117 Balázs L. 1994. 117; 1995. 127; Meiþoiu I. 1969. 167.118 Bernea E. 1985. 41
140 FOLCLORHotarul închi<strong>de</strong> o lume apropiatã ºi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> una necunoscutã:„Cine a trecut hotarul, nu mai e la el acasã.”O altã categorie <strong>de</strong> locuri sunt aºa-zisele locuri cu întâmplãri: moarteaunui om, fie cã a fost omorât (crimã), fie cã s-a omorât (<strong>si</strong>nuci<strong>de</strong>re),fie cã a murit <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt (trãsnet, lucru la pãdure, acci<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> circulaþieetc.). Fapta nefastã petrecutã pe un loc, a<strong>de</strong>seori marcatã ºi prin tãbliþe,cruci inscripþionate pecetluieºte acel loc ºi <strong>de</strong>vine loc rãu ce poateaduce suferinþã omului.Rãscrucea (rãspântia) este un interesant teren <strong>de</strong> manifestare a credinþelorpopulare. Este un loc din care pornesc mai multe drumuri, înmai multe direcþii. Aceastã <strong>si</strong>tuaþie genereazã îndoialã în sufletul omului.Apare ºi ca metaforã în mai multe opere literare, în cântece <strong>de</strong> dragoste,<strong>de</strong> pribegie.La rãscruce se lasã semne ºi se fac farmece, aici umblã duhurile rele,este un loc prielnic pentru actele rituale magice. Acolo ies tâlharii sãjefuiascã drumeþii, acolo se puteau întâmpla ºi crime.Spaþiul þãranului este legat <strong>de</strong> lucruri concrete ºi acte, este viu ºiexperimental. Spaþiul geometric este abstract ºi <strong>si</strong>mbolic. Spaþiul concretal þãranului este implicit un spaþiu calitativ, dispunând <strong>de</strong> însuºiri particulare.Este un fenomen legat <strong>de</strong> viaþa materialã, dar <strong>de</strong>þine valori careaparþin spiritului.Spaþiul satului tradiþional în toate formele sale <strong>de</strong> manifestare esteun spaþiu individualizat, absolut umanizat.De aceea, în tot ceea ce omul întreprin<strong>de</strong>, fie cã e vorba <strong>de</strong> muncã,<strong>de</strong> rod, <strong>de</strong> datini ºi obiceiuri sau <strong>de</strong> relaþii sociale, în tot ceea ce omulîncepe ºi finalizeazã, spaþiul cu puterile lui specifice este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat ºiarticulat în funcþie <strong>de</strong> interesele vieþii cu caracter individual.6.2. Reprezentarea timpuluiªtiinþele – filozofia, matematica, p<strong>si</strong>hologia – con<strong>si</strong><strong>de</strong>rã timpul ca unfapt convenþional, fãrã vreo con<strong>si</strong>stenþã, obiectivã sau subiectivã. I<strong>de</strong>ea<strong>de</strong> timp abstract, apoi cantitativ, cronometrat funcþioneazã <strong>de</strong> secole dinmotive practice. În urma <strong>de</strong>zvoltãrii cercetãrilor etnologice ºi sociologicedin secolul al XX-lea, timpul a <strong>de</strong>venit mai complex ºi s-a umanizat. Princercetãrile <strong>de</strong> p<strong>si</strong>hologie întreprinse <strong>de</strong> Pierre Janet timpul a fost <strong>de</strong>finitºi mai concret, legat <strong>de</strong> natura umanã ºi stadiul <strong>de</strong> evoluþie a societãþii. 119119 Ibi<strong>de</strong>m 134-135.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60:
60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62:
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64:
64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66:
66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68:
68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70:
70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72:
72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74:
74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76:
76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78:
78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80:
80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82:
82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162: 162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164: 164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166: 166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168: BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170: BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172: BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174: A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM