5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 117Tot frig carne <strong>de</strong> berbece …Un berbec ºi opt miei,Un juncan ºi cinci viþei,Sã se sature cu ei.” (Amzulescu, II. 364)Hiperbola intervine mai clar în <strong>de</strong>scrierea forþei pe care eroul trebuiesã o înfrunte:„Tot cãtane-mpãrãteºtiªi panduri orãºeneºti,Cãtane cu suteleªi panduri cu miile…” (Amzulescu, II., 367)Cântecul epic haiducesc reprezintã o etapã nouã în evoluþia eposului<strong>folclor</strong>ic, legatã <strong>de</strong> <strong>de</strong>strãmarea feudalismului ºi apariþia relaþiilorcapitaliste. Haiducia a reprezentat una din principalele forme <strong>de</strong> rezistenþãîmpotriva oprimãrii sociale ºi a nedreptãþii, prin prãdarea celorbogaþi ºi ajutarea celor sãraci. Evoluþia conºtiinþei sociale, în acest contextistoric, a <strong>de</strong>terminat înnoiri în orientarea artisticã ºi modalitãþile <strong>de</strong>realizare a cântecului epic.Protagoniºtii bala<strong>de</strong>i haiduceºti nu sunt imaginari, ca a<strong>de</strong>seori încântecul eroic, ci haiduci autentici, atestaþi în documente, pe care poporuli-a glorificat pentru cã, prin acþiunile lor au personificat setea <strong>de</strong>libertate a maselor. Numãrul haiducilor este foarte mare, ºi aproape fiecareregiune îºi are haiducul sau haiducii ei: Iancu Jianu în Oltenia,Bujor în Moldova, Pintea în nordul Tran<strong>si</strong>lvaniei etc. În conºtiinþamaghiarilor cel mai vestit haiduc a fost Rózsa Sándor, întemniþat la Gherla.Personajul liric al multor cântece haiduceºti (gustate ºi astãzi la petreceri),a <strong>de</strong>venit ºi erou <strong>de</strong> romane (vezi romanele lui Móricz Z<strong>si</strong>gmond).Stilistic, <strong>de</strong>ºi foloseºte în chip firesc unele mijloace <strong>de</strong> realizare alecântecului <strong>de</strong> facturã mai veche, epica haiduceascã îºi <strong>de</strong>zvoltã convenþiaartisticã proprie.Nucleul mesajului narativ îl constituie, <strong>de</strong> regulã, confruntarea haiduculuicu potera, prin<strong>de</strong>rea lui în urma trãdãrii ºi întemniþarea sau uci<strong>de</strong>realui. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cântecul eroic <strong>de</strong>ci, care consemneazã victoriaeroului asupra adversarului sãu, cântecul epic haiducesc implicã,<strong>de</strong> obicei, un final tragic, corespunzãtor coordonatelor a<strong>de</strong>vãrului istoric.Confruntarea cu potera este precedatã <strong>de</strong> reprezentarea principalelorisprãvi ale haiducului, a vieþii <strong>de</strong> codru ºi a relaþiilor lui sentimentale,într-o manierã generalizatã care contureazã tipul voinicului haiduc,i<strong>de</strong>ntic, prin trãsãturile lui relevante, în toate creaþiile <strong>de</strong> acest gen.
118 FOLCLORPortretul i<strong>de</strong>alizat al haiducului atrage, în <strong>de</strong>sfãºurarea discursuluinarativ, motive ºi imagini <strong>de</strong> un profund lirism. Accentele lirice profileazãorizontul sentimental al eroului înfrãþit cu codrul, cu calul ºi cu armele lui.În limbajul artistic al epicii haiduceºti, se conservã ºi imagini specificeeposului eroic mai vechi; aureola eroicã este ºi aici întãritã prin<strong>de</strong>scrierea amãnunþitã a mânuirii armelor cu un a<strong>de</strong>vãrat ritual eroic.Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cântecul haiducesc, cântecul istoric propriu-zisrelateazã evenimente cu caracter senzaþional: uci<strong>de</strong>rea lui ConstantinBrâncoveanu <strong>de</strong> cãtre turci, ar<strong>de</strong>rea Iaºiului, ar<strong>de</strong>rea Bucureºtiului etc.5.4.5. Balada nuvelisticãBala<strong>de</strong>le propriu-zise au, în general, un conþinut care în chip convenþionalse numeºte nuvelistic. Ele cuprind teme din viaþa cotidianã(relaþii <strong>de</strong> familie, relaþii erotice etc.), care circula în general la mai multepopoare. Tematica bala<strong>de</strong>lor româneºti, mai cu seamã a celor din Tran<strong>si</strong>lvaniase aseamãnã a<strong>de</strong>sea cu tematica bala<strong>de</strong>lor din <strong>folclor</strong>ul popoarelordin centrul ºi apusul Europei.Bala<strong>de</strong>le nu oglin<strong>de</strong>sc fapte <strong>de</strong> rezonanþã istoricã, ci întâmplãri dinviaþa particularã.Una din temele cele mai frecvente este tema Lenore, cântecul frateluisau logodnicului strigoi. (În colecþiile româneºti este cunoscut subtitlul Voichiþa).O altã temã este tema fraþilor regã<strong>si</strong>þi, realizatã în bala<strong>de</strong> ca Dobriºan,Oleac etc., sau tema soþiei necredincioase, în Ghiþã cãtãnuþã. În repertoriul<strong>de</strong> nuntã, se cântã a<strong>de</strong>sea balada nuvelisticã, având ca temã povesteasoþului care se întoarce dupã ºapte ani <strong>de</strong> armatã tocmai în ziua cândsoþia sa se mãrita a doua oarã.Tot din ciclul relaþiilor <strong>de</strong> familie fac parte bala<strong>de</strong>le având ca temãpovestea fetei care îºi otrãveºte fratele, a soþiei care îºi otrãveºte soþul, amamei care îºi uci<strong>de</strong> fiul în complicitate cu amantul, a nevestei care fuge<strong>de</strong> la bãrbat. De o largã rãspândire în <strong>folclor</strong>ul tuturor popoarelor sebucurã tema logodnicilor nefericiþi care dupã moarte renasc sub forma adoi arbori îmbrãþiºaþi.Tematica bala<strong>de</strong>lor este mult mai variatã, subiectele ºi variantelelocale fiind foarte numeroase.Faþã <strong>de</strong> eposul eroic, care are întot<strong>de</strong>auna un caracter optimist, baladaeste caracterizatã întot<strong>de</strong>auna printr-un sfârºit tragic.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60:
60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62:
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64:
64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162: 162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164: 164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166: 166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM