3. CARACTERE SPECIFICE ALE FOLCLORULUI 43Potrivit <strong>de</strong>finiþiei corelative a lui Nicolae Constantinescu „<strong>folclor</strong>uluiîi sunt proprii tradiþionalitatea faþã <strong>de</strong> înnoirea specificã altor tipuri<strong>de</strong> artã, oralitatea faþã <strong>de</strong> scris, variabilitatea faþã <strong>de</strong> unicitate, caracterulcolectiv faþã <strong>de</strong> caracterul individual al culturii neoreale, al literaturii ºiartei culte etc.” 563.1. Caracterul tradiþional. Raportul dintre tradiþie ºi inovaþieCaracterul tradiþional al culturii populare se înrãdãcineazã adânc înînsuºi specificul societãþilor purtãtoare ale acestei culturi, care au fostinteresate în menþinerea stabilitãþii structurilor ºi mecanismelor <strong>de</strong> funcþionareproprii. O particularitate specificã a conºtiinþei rurale a fost ºieste aceea cã, <strong>de</strong>sele schimbãri ºi abateri <strong>de</strong> la normele <strong>de</strong> viaþã ºi culturãadoptate, pun în pericol însãºi existenþa colectivitãþilor. Spiritul conservatorse alimenteazã, nu în micã mãsurã, ºi din fondul, tot specific, alp<strong>si</strong>hicului uman, <strong>de</strong> a þine la bunurile materiale, spirituale, sociale odatã dobândite, create. Se poate vorbi, pe drept cuvânt, <strong>de</strong>spre „un <strong>si</strong>stemetico-filozofic asupra vieþii ºi existenþei” 57 care constituie ºi fundamentulºi susþinerea tradiþiei.Pãstrarea ºi transmiterea fondului cultural propriu, <strong>de</strong><strong>si</strong>gur, nu neagãi<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> inovaþie, <strong>de</strong> receptivitae faþã <strong>de</strong> valorile novatoare ºi eterogene.Caracterul tradiþional ºi raportul dintre tradiþie ºi inovaþie reprezintãuna din relaþiile fundamentale care stau la baza proceselor <strong>de</strong> naºtere afaptelor <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>.Ce elemente pot constitui fondul tradiþional al <strong>folclor</strong>ului?Arsenalul este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> variat ºi divers: <strong>si</strong>steme constituite dinsemne ºi <strong>si</strong>mboluri, tipare structurale (ex. cele ale basmelor), limbaj ºimijloace specifice <strong>de</strong> expre<strong>si</strong>e, cliºee, motive, imagini, metafore, grupuri<strong>de</strong> rime, reprezentãri mitice, formule magice, <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> orientãri ºiinterdicþii comportamentale, ordinea <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãºurare a riturilor, secvenþelorobiceiurilor, o viziune colectivã asupra vieþii ºi existenþei º.a.m.d.În viaþa <strong>folclor</strong>ului se pot constata atitudini ºi manifestãri diferenþiatefaþã <strong>de</strong> tradiþie. Bãtrânii sunt mai legaþi <strong>de</strong> tradiþie, tinerii – mai receptivila înnoiri; femeile sunt tradiþionaliste, bãrbaþii mai puþin. Diferitãeste stabilitatea categoriilor <strong>folclor</strong>ice. Descântecele, <strong>de</strong> pildã, au o marefixitate, în timp ce bocetele au un caracter improvizator. Anumitor etape56 Constantinescu N. 1986. 9.57 Pop M. 1976. 61.
44 FOLCLOR<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare social-culturalã le corespund mai bine anumite categorii.Spre exemplu, în <strong>folclor</strong>ul românesc se poate vorbi <strong>de</strong>spre trei categoriicare au dominat cultura popularã: colin<strong>de</strong>le pentru epoca obºtei patriarhale,cântecul epic eroic pentru Evul Mediu ºi cântecul liric pentru epocamo<strong>de</strong>rnã.3.2. Caracterul colectiv. Raportul dintre individ ºi colectivitateEste una dintre trãsãturile esenþiale care diferenþiazã creaþia popularã<strong>de</strong> cea cultã. Acest caracter afecteazã în primul rând procesul <strong>de</strong> elaborare,dar ºi pe cel <strong>de</strong> interpretare ºi circulaþie a creaþiei <strong>folclor</strong>ice. Estenatural cã aceste creaþii exprimã prioritar o conºtiinþã colectivã, în timpce o creaþie cultã este expre<strong>si</strong>a individualitãþii creatorului ei.Dacã pentru creaþia cultã unul dintre criteriile valorice fundamentaleîl constituie originalitatea, pentru creaþia popularã unul din criteriilevalorice fundamentale îl constituie respectarea unei tradiþii constituiteîn sânul unui grup etnic, social <strong>de</strong>terminat. Lipsa <strong>de</strong> originalitate, în creaþiacultã înseamnã lipsã <strong>de</strong> valoare. Nerespectarea tradiþiei în schimb,<strong>de</strong>terminã, în mediul <strong>folclor</strong>ic, fenomenul nereceptãrii creaþiei <strong>de</strong> cãtrecolectivitate ºi, ca atare, dispariþia ei. Un anume procent <strong>de</strong> originaliatese manifestã, totuºi, ºi în domeniul artei populare.Pentru ca inovaþia, ca manifestare a originalitãþii, sã fie acceptatã <strong>de</strong>colectivitate, trebuie sã se integreze ea însãºi tradiþiei: ea <strong>de</strong>vine expre<strong>si</strong>e<strong>folclor</strong>icã numai în mãsura în care, cu timpul, <strong>de</strong>vine ea însãºi tradiþie.Concepþia romanticã <strong>de</strong>spre <strong>folclor</strong> a dus la o înþelegere mistificatã aactului creaþiei, neglijând rolul individului în creaþia popularã. AlecuRusso <strong>de</strong> pildã scria: „Care sunt însã autorii acestor bala<strong>de</strong>? Poporulînsuºi, poporul întreg...“ 58Cercetãrile <strong>folclor</strong>istice din ultimele <strong>de</strong>cenii au adus contribuþiiimportante ce îngãduie sã se precizeze rolul colectivitãþii ºi al individuluiîn crearea, pãstrarea ºi transmiterea <strong>folclor</strong>ului. Caracterul colectivare drept coordonate principale raportul dintre creatorul popular ºicolectivitatea din care el face parte ºi raportul dintre tradiþie ºi improvizaþie.Raportul dintre individ ºi colectivitate se interfereazã <strong>de</strong>ci curaportul dintre creaþia individualã ºi tradiþie.Rolul individului interpret sau creator <strong>de</strong> <strong>folclor</strong> se exercitã, în primulrând, prin selectarea elaboratelor tradiþionale, în funcþie <strong>de</strong> cerinþe-58 Îl citeazã Pop M. 1976. 67.
- Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94:
94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM