Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

7. LIMBAJUL POETIC-METAFORIC AL FOLCLORULUI 1577.1.6. Repetiþia„Peºtii cei mari mãnâncã pe cei mici.”„Acum plânge în cãmarã râsul ei de astã varã.”„Ziua-n rând cu feteleNoaptea cu nevestele.” (Din Oltenia)Repetiþia joacã un rol mare în creaþia folcloricã. Este deosebit de frecventãîn muzica ºi în dansul popular.Repetiþia are la bazã mai multe resorturi, în primul rând de naturãculticã, ritualã. Potrivit concepþiei strãvechi, unele numere – 3, 7, 9…,împreunã cu multiplii lor – posedau o forþã intrinsecã, absentã în celelalte.Ca atare, un gest, o acþiune, un cuvânt rostit puteau avea eficienþãnumai dacã erau repetate de trei, de ºapte etc. ori.Repetiþia cunoaºte în folclor diferite forme cu funcþii compoziþionale:Anafora, adicã repetarea începutului versului în versul urmãtor. Seîntâlneºte în aproape toate speciile versificate. Atare repetare e impusã dedouã resorturi: adãugarea unor detalii noi, prilej de a trece la altã temã:„Neagrã corãbioarã,Neagrã ºi smolitã…” (Din Muntenia)„ – Ori nu te-am scãpat,Ori nu te-am purtat…” (Din Muntenia)„În pãdure nãscuiÎn pãdure crescui…” (Din Ardeal)Anadiploza este repetarea pãrþii a doua a versului în întâia jumãtatea versului urmãtor. Reluarea oferã întotdeauna un prilej de a insera noidate despre aspectul repetat. Anadiploza e frecventã atât în liricã, cât ºiîn epicã:„Nu e doru boalã mare– Boalã mare ºi cu jale.” (Din Ardeal)„La o casã pãrãsitã,Pãrãsitã ºi urâtã.” (Din Ardeal)