12.07.2015 Views

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 107faptele ºi atitudinile lui, mari calitãþi morale, dar ºi o <strong>de</strong>osebitã agerimea minþii.Aceeaºi iscu<strong>si</strong>nþã mascatã a omului <strong>si</strong>mplu o regã<strong>si</strong>m ºi în ciclulsnoavelor <strong>de</strong>spre dracul pãcãlit, în special <strong>de</strong> femeie, care cunosc o rãspândiremai largã în <strong>folclor</strong>ul european. <strong>Folclor</strong>iºtii sunt, în general, <strong>de</strong>acord cã aceste snoave au apãrut spre sfârºitul evului mediu, atunci cândteama omului <strong>de</strong> diavol a început sã slãbeascã. 94Satira <strong>de</strong> moravuri, prezentã într-un numãr mare <strong>de</strong> snoave, este ridiculizareaimperfecþiunilor omului, în contrast cu tipul i<strong>de</strong>al <strong>de</strong> om pecare poporul îl acceptã. Acest tip i<strong>de</strong>al este <strong>de</strong>scris în basme sau în colin<strong>de</strong>laice: flãcãul voinic, frumos, isteþ ºi cinstit; fata frumoasã, harnicã ºicuratã; nevasta harnicã ºi credincioasã soþului; omul muncitor etc. Însnoave apare ºi reversul acestor calitãþi: prostia, lenevia, urâþenia, infi<strong>de</strong>litatea,viciul etc.Prin funcþia lor educativã ºi satiricã, snoavele sunt raportate, <strong>de</strong> obicei,ca ºi proverbele, la întâmplãri ºi împrejurãri concrete <strong>de</strong> viaþã, faptce <strong>de</strong>terminã o puternicã tendinþã <strong>de</strong> localizare, chiar ºi în cazul temelor<strong>de</strong> largã circulaþie.Ca dimen<strong>si</strong>uni, snoavele sunt naraþiuni scurte, în cuprinsul cãroradialogul apare frecvent, imprimându-le un caracter dramatic.5.4. Cântecul epic5.4.1. Origine, evoluþie, tipologieEpica popularã în versuri este cunoscutã în popor sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong>„cântec bãtrânesc”, pe care o adoptã ºi Va<strong>si</strong>le Alecsandri în titlul culegeriisale din 1852, alãturi <strong>de</strong> termenul <strong>de</strong> „baladã”, împrumutat din limbafrancezã. 95În limba francezã, balla<strong>de</strong> provine din verbul latin medieval ballareºi a <strong>de</strong>numit la început un cântec <strong>si</strong>mplu ºi scurt, compus din trei strofeegale, cu refren, ce se cântã în cor în timpul dansului.Aceste cântece s-au rãspândit odatã cu dansurile ºi în<strong>de</strong>osebi cu danseen ron<strong>de</strong> în întreaga Europã apuseanã încã din secolul al XI-lea, odatãcu ele rãspândindu-se ºi termenul <strong>de</strong> „balla<strong>de</strong>”. În Anglia a pãtruns pro-94 Pop, M. 1976. 275.95 Alecsandri, V.: Poezii poporale. Bala<strong>de</strong> (cântice bãtrâneºti) adunate ºi îndreptate…Partea I. Iaºi, 1852.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!