5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 81a) grija pentru ca <strong>de</strong>spãrþirea, trecerea ºi integrarea în lumea <strong>de</strong> dincolosã fie perfecte ºi <strong>de</strong>finitive, pentru a evita reîntoarceri, în afarafirii, ale <strong>de</strong>functului în lumea viilor (strigoi, moroi);b) sentimentul cã între <strong>de</strong>funct ºi cei vii pot fi restabilite legãturi„fireºti”.Credinþa ºi miturile generate <strong>de</strong> acest sentiment s-au constituit, launele popoare primitive, într-un a<strong>de</strong>vãrat cult al morþilor, apoi al strãmo-ºilor, cu prelungiri în culturile <strong>folclor</strong>ice <strong>de</strong> mai târziu.În ceremonialul <strong>de</strong> înmormântare, accentul va fi pus <strong>de</strong>ci pe secvenþelecare marcheazã marea <strong>de</strong>spãrþire ºi pregãtesc marea trecere. Semnificaþiaºi rostul acestor secvenþe sunt polivalente: ele trebuie sã a<strong>si</strong>gureperfecta <strong>de</strong>spãrþire ºi trecere; în acelaºi timp trebuie sã serveascã refacereaechilibrului moral ºi social al familiei ºi colectivitãþii mai largi. Elesunt <strong>de</strong>stinate totodatã ameliorãrii durerii tragice <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> con-ºtiinþa irever<strong>si</strong>bilului. Din acest motiv moartea este conceputã, imaginar,ca o lungã cãlãtorie, marcatã ºi pe plan ceremonial.Toate aceste semnificaþii, reinterpretate în termenii gândirii mitice,dominã poezia ceremonialului funebru.Cântecele ceremoniale <strong>de</strong> înmormântare se grupeazã, <strong>de</strong> fapt, îndouã serii paralele.Prima serie are un caracter general, fiind alcãtuitã, în principal, dincântecul zorilor, interpretat la casa mortului în zorii celor douã zile dintremoarte ºi înmormântare, cântecul <strong>de</strong> rãmas bun, cântecul mare, încare <strong>de</strong>functului i se dau sfaturi pentru marea lui cãlãtorie, cântecul <strong>de</strong>petrecut, interpretat în timpul cortegiului <strong>de</strong> înmormântare, ºi un cântecîn care <strong>de</strong>functului i se dau sfaturi asupra felului în care trebuie „ziditã”locuinþa <strong>de</strong> veci.A doua serie este reprezentatã <strong>de</strong> cântece „ale bradului.”În regiunile <strong>de</strong> munte ale Olteniei, în unele pãrþi din Banat ºi însudul Ar<strong>de</strong>alului, mai cu seamã în Hunedoara, existã ºi astãzi obiceiul cala cãpãtâiul celor morþi <strong>de</strong> tineri, sã se punã un brad.O ceatã <strong>de</strong> flãcãi, <strong>de</strong> obicei ºapte sau nouã, plecau la pãdure pentrua tãia bradul. Se tãia un brad tânãr, lung <strong>de</strong> patru pânã la cinci metri, careera curãþat <strong>de</strong> crãci pânã aproape <strong>de</strong> vârf, un<strong>de</strong> i se lãsa doar o micãcoroanã. Flãcãii luau bradul pe umãr ºi porneau cu el spre sat. La so<strong>si</strong>reaîn sat un grup <strong>de</strong> femei îi întâmpinau cu cântecul bradului.La casa mortului bradul era împodobit cu flori, panglici ºi clopoþei.Astfel împodobit, bradul era aºezat lângã casã pânã în ziua înmormântãrii.În convoiul <strong>de</strong> înmormântare bradul era purtat <strong>de</strong> doi flãcãi ºi însoþit
82 FOLCLOR<strong>de</strong> femeile care cântau cântecul. În cimitir era aºezat la capul mortului ºilãsat acolo pânã se usca ºi cã<strong>de</strong>a.La maghiarii din Secuime acest obicei se practicã (ex., Sândominic,Tomeºti, Armãºeni, Plãieºii <strong>de</strong> jos etc.), la înmormântarea tânãrului<strong>de</strong>cedat. Se aleg patru brazi <strong>de</strong> mãrimea pomului <strong>de</strong> crãciun, se împodobesccu panglici albe, se poartã în convoi <strong>de</strong> tineri <strong>de</strong> acelaºi sex cu <strong>de</strong>cedatul,în dreptul celor patru colþuri ale <strong>si</strong>criului, apoi se înfig la celepatru colþuri ale mormântului. Vârfurile lor sunt întoarse ºi legate cupanglicã neagrã, marcând întreruperea unei vieþi tinere. 76La români, cântecul bradului are o tematicã relativ unitarã pe întregteritoriul lui <strong>de</strong> rãspândire. Varianta <strong>de</strong> mai jos a fost publicatã <strong>de</strong> C.Brãiloiu.„Bradule, bradule / Cin þi-a poruncit / De mi-ai coborât / Dela loc pietros / La loc mlãºtinos, / De la loc cu piatrã / Aiceala apã?/ Mie mi-a poruncit / Cine-a pribegit, / Cã i-am trebuit/ Vara la umbrit, / Iarna la scutit. / La mine-a mânat /Doi voinici din sat / Cu pãrul lãsat / Cu capu plecat, / Curoua pe faþã, / Cu ceaþa pe braþe, / Cu ber<strong>de</strong> la brâu, / Cucolaci <strong>de</strong> grâu, / Cu securi pe mânã, / Merin<strong>de</strong> pe-o lunã. /Dacã eu ºtiam, / Nu mai rãsãream. / Eu <strong>de</strong>-aº fi ºtiut / N-aºmai fi crescut. / ªi ei au plecat / Din vãrsat <strong>de</strong> zori, / De lacântãtori, / ªi ei au umblat / Vãile cu fragii, / ªi munþii cubrazii, / Pânã m-au gã<strong>si</strong>t, / Bradul cel pocit. / Pe min m-auales, / Pe izvoare reci, / Pe ierburi întregi, / Pe cracã uscatã, /De moarte lãsatã. / Ei când au venit, / Jos au hodihnit, / Auîngenunchiat, / De amândoi genunchi / ªi s-au închinat. /Iarã s-au sculat, / Cu securea-au dat, / Jos m-au doborât, /M-au pus la pãmânt. / ªi ei m-au luat, / Tot din munþi înmunþi / Prin brãdui mãrunþi. / Tot din vãi în vãi / Prin brazimãrunþei, / Dar ei nu m-au luat / Ca pe alte lemne, / Ci eim-au luat / Tot din vale-n vale, / Cu cetina-n vale, / Sã lefiu <strong>de</strong> jale, / Cu poale lãsate, / A jale <strong>de</strong> moarte. / Eu dacãºtiam, / Nu mai rãsãream, / Eu <strong>de</strong>-aº fi ºtiut / N-aº mai ficrescut. / Când m-au doborât, / Pe min’ m-au minþit, / C-auzis cã m-or pune / Zânã la fântânã / Cãlãtori sã vinã. / ª-auzis cã m-or pune / Tãlpoaie la casã / Sã mã ºindrileascã /Cu ºindrilã trasã. / Dar ei cã m-au pus / La mijloc <strong>de</strong> câmp,76 Balázs L. 1995. 141-142.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM