12.07.2015 Views

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 91fapt nu infirmã con<strong>si</strong><strong>de</strong>rarea proverbelor ca gen <strong>de</strong> literaturã beletristicã,pentru cã asemenea acci<strong>de</strong>nte nu sunt strãine nici poeziei, nici prozei ºinici chiar teatrului.Aºadar, se impune ca proverbele sã fie studiate în primul rând caspecie <strong>de</strong> literaturã <strong>folclor</strong>icã. Caracterul colectiv, oralitatea, anonimatul,raportul specific dintre tradiþie ºi inovaþie, ca trãsãturi specifice ale faptelor<strong>de</strong> <strong>folclor</strong>, dominã ºi limbajul proverbial, manifestând însã anumiteparticularitãþi <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> natura ºi condiþiile acestui limbaj.Ca specie literarã, proverbele sunt <strong>de</strong>finibile prin conþinut specific,funcþie specificã ºi mod <strong>de</strong> realizare specific. Prin specificitatea conþinutuluinu înþelegem numai sfera tematicã, mai puþin relevantã, ci mai alesmodalitatea <strong>de</strong> manifestare a lui. În cazul proverbelor, modalitatea <strong>de</strong>manifestare a conþinutului este <strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong> faptul cã:a) proverbele sunt scurte, ne<strong>de</strong>pãºind limitele unei fraze;b) sunt aplicate la <strong>si</strong>tuaþii, contexte particulare, dar care practic suntnelimitate ca numãr;c) alcãtuiesc un ansamblu care se manifestã ca un limbaj (<strong>si</strong>stem <strong>de</strong>exprimare) filozofic, în cadrul cãruia sensurile se întretaie, se contrazic,se împlinesc sau se aprofun<strong>de</strong>azã reciproc.A analiza conþinutul proverbelor în funcþie <strong>de</strong> scurtimea lor înseamnãa le ju<strong>de</strong>ca separat, ca unitãþi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte. Pentru aceasta este necesarã,în prealabil, <strong>de</strong>limitarea unor tipuri <strong>de</strong> expre<strong>si</strong>i paremiologice. Diferenþiereacla<strong>si</strong>cã a proverbelor <strong>de</strong> zicãtori constituie, în acest sens, unpunct <strong>de</strong> plecare, dar nu este suficientã.Expre<strong>si</strong>i ca „Zile negre; Zile fripte; Soare cu dinþi” etc. reprezintãnoþiuni a cãror sferã este restrânsã printr-un <strong>de</strong>terminativ; <strong>de</strong>terminativulne apare ca un epitet metaforic ce dã noþiunii <strong>de</strong>terminate o semnificaþiestabilã. În alte expre<strong>si</strong>i – „A trãi <strong>de</strong> azi pe mâine; A cãuta ziua <strong>de</strong>ieri” etc. se<strong>si</strong>zãm acþiuni individualizate printr-un complement metaforic.În limbajul curent, ele nu apar la infinitiv, ci la indicativul prezent.În rând cu exemplele <strong>de</strong> mai sus pot fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate expre<strong>si</strong>ile <strong>de</strong> tipul„Ruptã din soare; Cât toate zilele etc.” Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re gramatical elesunt nume predicative (raportate la context) cãrora metafora le dã, <strong>de</strong> asemenea,o semnificaþie stabilã.Ceea ce caracterizeazã toate aceste formule este faptul cã ele nu potalcãtui o frazã sau o ju<strong>de</strong>catã. Într-un context particular, ele apar ca predicatelogice sau ca elemente ale predicatului logic.O altã serie <strong>de</strong> expre<strong>si</strong>i proverbiale poate fi cãutatã în cele <strong>de</strong> tipul: „Lapomul lãudat sã nu te duci cu sacul; Strânge bani albi pentru zile negre.”

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!