Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

28 FOLCLORîn oraºe pe cãi similare, în primul rând prin radio, televiziune, spectacoleºi festivaluri folclorice.Atunci când emitem judecãþi de valoare privind cultura popularã,trebuie sã avem în vedere ºi faptul cã þãrãnimea, creatoarea culturii folclorice,s-a destrãmat ca strat social clasic, purtãtor de tradiþie. Þãrãnimea,de altfel, n-a fost niciodatã nici ideologul, nici teoreticianul, nicipropagatorul propriei sale culturi. De aceea, în noile condiþii, intelectualitãþiiîi revin, într-o bunã mãsurã, pãstrarea ºi valorificarea acestei culturi,precum ºi integrarea ei în patrimoniul culturii naþionale.Cercetãrile moderne, îndeosebi cele interbelice ºi postbelice din secolulal XX-lea au reliefat cã folclorul tradiþional a constituit un sistem semioticautonom, elementele acestuia având semnificaþii simbolice specifice,organizate într-un sistem de reguli ºi norme proprii. Schimbãrile intervinîn douã planuri: pe de o parte, acest sistem se destramã, pe de altã parte,paralel cu acest proces, multe dintre elementele folclorului tradiþional seintegreazã în sistemul semantic, de asemenea autonom, al culturii noi. Separe cã procesul a început cu dezintegrarea planurilor paradigmatice aleculturii populare. Un exemplu elocvent ni-l oferã un domeniu al arteipopulare: cusãturile. Pânzeturile, aþele tradiþionale, nu numai datoritãindustriei textile moderne, dar ºi gustului urban, au fost înlãturate,schimbate, ceea ce a revoluþionat, deopotrivã tehnica cusutului, dimensiunileºi compoziþia cusãturilor. Cusãturile au cãpãtat o altã destinaþie: audevenit elemente ornamentale ale interioarelor urbane, ale vestimentaþieiorãºeneºti. Aceste schimbãri de destinaþie ºi integrare a artelor populareîn sintagme noi a anulat, în bunã mãsurã, semnificaþia culticã, simbolicãa elementelor tradiþionale de artã popularã. Toate aceste schimbãriînseamnã cã produsele de acest gen sunt doar bunuri de provenienþã tradiþionalã,fãrã semnificaþii tradiþionale. Simbolistica autenticã este suplinitãde pseudosimbolisticã, aºa cum locul creaþiilor populare este preluatde produse industriale, seriale. Cusãturile, þesãturile, broderiile, ciopliturile,obiectele de ceramicã devin produse comercializate, vandabile.Exemple similare se pot observa ºi în alte domenii ale folclorului.Sub imperiul folclorismului ce a câºtigat teren din ce în ce mai mare, înultimii 30-40 de ani (ºi datoritã concursurilor formaþiilor amatoare, festivalurilor,dar nu numai ºi nu cu exclusivitate în România) multe categoriifolclorice sunt transpuse, altele transplantate pe scenã, pierzându-ºispaþiul ºi funcþia primarã. Unele obiceiuri calendaristice (ex.: cele legatede anul nou, de primãvarã), obiceiuri care marcheazã momentele importanteîn viaþa omului (nunta) sunt transpuse pe scenã ºi devin spectaco-