5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 55putã nu ca o constituire din afarã a unor categorii, ci ca se<strong>si</strong>zare a unorgrupãri reale, existente în însãºi realitatea <strong>folclor</strong>icã.Bunurile <strong>folclor</strong>ice nu sunt interpretate oricând, ci legat <strong>de</strong> anumitemomente sau ocazii: colin<strong>de</strong>le, pluguºorul sunt legate <strong>de</strong> anumite zileale anului, bocetele, oraþiile <strong>de</strong> nuntã – <strong>de</strong> anumite momente din viaþaindividului; basmul este legat <strong>de</strong> anumite ocazii <strong>de</strong> povestit, cânteculepic <strong>de</strong> anumite ocazii <strong>de</strong> interpretare. Existã o legãturã directã întreaceste „ocazii” ºi viabilitatea categoriei. Creaþiile <strong>folclor</strong>ice sunt interpretate,<strong>de</strong> asemenea, în anumite contexte <strong>si</strong>ncretice: colin<strong>de</strong>le, pluguºorulbocetele, oraþiile <strong>de</strong> nuntã etc. nu sunt niciodatã realizate în afara obiceiuluicare le integreazã.Acest <strong>de</strong>terminism este legat <strong>de</strong> rosturile specifice pe care colectivitateale atribuie faptelor <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>. Pentru poezia obiceiurilor funcþiapoate fi <strong>de</strong> naturã magicã, ceremonialã sau spectacularã, cu implicaþiipractice; cântecul epic are în genere o funcþie formativã, legenda – funcþiegnoseologicã, snoava – funcþie educativã, basmul fantastic este o evadareconºtientã din real, cu cãutarea unei zone <strong>de</strong> satisfacere a i<strong>de</strong>alurilor,dar are ºi funcþii practice, <strong>de</strong> petrecere.Pentru <strong>de</strong>finirea categoriilor <strong>folclor</strong>ului literar vom porni, <strong>de</strong>ci, <strong>de</strong> lacon<strong>si</strong><strong>de</strong>rarea funcþiei ºi structurii faptelor <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>. Temele, subiectele ºi îngenere, mijloacele <strong>de</strong> expre<strong>si</strong>e se caracterizeazã printr-o mare mobilitate.Structura faptelor <strong>de</strong> <strong>folclor</strong> este <strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong> funcþie. Funcþia îºicreeazã (genereazã) o structurã specificã ce îi a<strong>si</strong>gurã eficienþa. Bocetul, <strong>de</strong>exemplu, a apãrut încã pe primele trepte ale culturii primitive, ca modalitatea manifestãrii respectului pentru <strong>de</strong>funct ºi ca exteriorizare a dureriisufleteºti, intermediatã <strong>de</strong> înþelegerea morþii ca un somn absolut (<strong>de</strong>funcþiierau înmormântaþi în poziþie chircitã, <strong>de</strong> somn), <strong>de</strong>ci ca o <strong>de</strong>spãrþire<strong>de</strong>finitivã. Când fenomenul morþii a fost reinterpretat printr-un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong>gândire magicã, implicând credinþa în continuitatea existenþei individuluidupã moarte ºi în lumea cealaltã, apare cântecul ceremonial <strong>de</strong> înmormântare,cu funcþii mult mai complexe faþã <strong>de</strong> bocet: refacerea echilibruluimoral ºi social al colectivitãþii, continuarea legãturilor spirituale între<strong>de</strong>funct ºi colectivitate, integrarea <strong>de</strong>functului în lumea <strong>de</strong> dincolo ºi evitareareîntoarcerii lui „materializate” (strigoi) în lumea celor vii etc.Geneza ºi evoluþia faptelor <strong>de</strong> <strong>folclor</strong> sunt aspecte ale unui procesneîntrerupt <strong>de</strong> transformare. Se poate spune cã pentru o anumitã etapã a<strong>de</strong>zvoltãrii unei culturi populare, categoriile <strong>folclor</strong>ice relativ cristalizatesunt rezultatul unei evoluþii.
56 FOLCLORDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re categorial, o primã <strong>de</strong>limitare, la nivelul <strong>folclor</strong>uluiliterar, se impune între creaþiile cu funcþie ritualã sau ceremonialã,integrate <strong>de</strong>ci obiceiurilor populare, ºi creaþiile autonome din acest punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong>ci nelegate <strong>de</strong> obiceiuri. Criteriul primordial care stã la bazaacestei <strong>de</strong>limitãri este <strong>de</strong> naturã funcþionalã, dar are implicaþii profun<strong>de</strong>în structura faptelor.Sub<strong>si</strong>stemele poeziei rituale au fost stabilite în funcþie <strong>de</strong> cla<strong>si</strong>ficareaobiceiurilor înseºi, astfel:– poezia obiceiurilor calendaristice, grupatã, la rândul ei, potrivit cuprincipalele momente ale anului sau ale <strong>de</strong>sfãºurãrii activitãþilor<strong>de</strong> muncã marcate prin asemenea obiceiuri: obiceiurile <strong>de</strong> Crãciunºi Anul Nou, obiceiurile <strong>de</strong> primãvarã, riturile <strong>de</strong> invocare a ploii,obiceiurile <strong>de</strong> seceriº;– poezia obiceiurilor legate <strong>de</strong> momente importante din viaþa omului:naºterea, cãsãtoria ºi moartea;– poezia <strong>de</strong>scântecelor.În ce priveºte categoriile nerituale, se confirmã din ce în ce mai multipoteza cã aceste categorii au fost generate ºi dominate <strong>de</strong> funcþii magice.Despre speciile în prozã, ºi mai ales <strong>de</strong>spre basmul fantastic, s-au emisteorii privind originea lor în legen<strong>de</strong>le totemice sau în riturile primitive.În poveºtile celor 1001 nopþi, dominã sentimentul cã povestirea are omare putere <strong>de</strong> influenþare asupra omului: când un tiran e <strong>de</strong>cis sã curmeun numãr <strong>de</strong> vieþi omeneºti, este <strong>de</strong> ajuns o istori<strong>si</strong>re pentru a-l îmblânzi.Începuturile liricii populare sunt legate <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>ul obiceiurilor <strong>de</strong>nuntã, <strong>de</strong> înmormântare ºi <strong>de</strong> poezia colin<strong>de</strong>lor. Blestemul erotic, <strong>de</strong>exemplu, ca temã frecventã a cântecului liric, a evoluat <strong>de</strong> la o poezie cufuncþie magicã la o creaþie eminamente liricã. Cântecul <strong>de</strong> leagãn conservãîncã puternic urme ale unor vechi structuri literare. Ghicitorile îºi auoriginea în limbajul secret al triburilor cu funcþie iniþiaticã.Treptat, toate aceste categorii au evoluat spre o funcþionalitate p<strong>si</strong>hologicãdiferenþiatã, conservând însã ºi rosturi practice <strong>de</strong>magizate. Astfelbasmul fantastic a <strong>de</strong>venit o aspiraþie spre i<strong>de</strong>al, legenda o formã <strong>de</strong>cunoaºtere, snoava are o funcþie satiricã etc.5.1. Poezia <strong>de</strong> ritual ºi ceremonialDupã origine ºi funcþie, în repertoriul poetic al obiceiurilor tradiþionalepot fi distinse douã categorii <strong>de</strong> creaþii:
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM