12.07.2015 Views

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai ample intervin combinãri dintre cele maidiverse.Dupã i<strong>de</strong>ntitatea tuturor elementelor sonore începând cu ultimavocalã accentuatã se pot distinge rime bogate (coinci<strong>de</strong>nþa consoanei – senumeºte consoanã <strong>de</strong> sprijin – ce precedã ultima vocalã accentuatã) suficiente(coinci<strong>de</strong>nþa ultimei vocale accentuate) ºi sãrace (o concordanþãredusã a pãrþii post-accentuate a finalului versurilor).Cu toate <strong>si</strong>militudinile evi<strong>de</strong>nte, între poezia cultã ºi cea popularãnu se poate pune semnul egalitãþii, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al rimelor.Oralitatea, caracterul fundamental al <strong>folclor</strong>ului, impune existenþavariantelor ºi, în consecinþã specificitatea rimei în poezia popularã. Dintreacestea menþionãm câteva.O primã particularitate este aceea cã în poezia popularã rima joacãrolul <strong>de</strong> marcã a finalului <strong>de</strong> vers.Ver<strong>si</strong>ficaþia popularã – remarca C. Brãiloiu – are obiceiul sã foloseascãpe –re (ca ºi pe –u) pentru a face sã rimeze la sfârºitul versului <strong>de</strong><strong>si</strong>nenþelea (ea, ua, ioa) plus –re, cu cele ale cuvintelor care se terminã înmod natural cu –are: 139„Dupã soare cum rãsareNime-n lume nu-l ve<strong>de</strong>are,”139 Brãiloiu C. 1967. 21.„Cã <strong>de</strong> când ai adormituRoºu soare-a rãsãritu.”În poezia popularã un vers (octo<strong>si</strong>labic, hexa<strong>si</strong>labic) este întot<strong>de</strong>aunao <strong>si</strong>ntagmã, <strong>de</strong>ci o unitate semnificativã, ºi niciodatã un element al<strong>si</strong>ntagmei din versul 1 nu va trece în versul 2.„Hai<strong>de</strong>, mândro, sã fugim,Amândoi sã pribegimCã noi bine ne lovim.” (Din Ar<strong>de</strong>al)Aceastã lege, care guverneazã construcþia versului popular, combinatãcu principiul paralelismului, are consecinþe directe asupra rimei.I<strong>de</strong>ntitatea vers – <strong>si</strong>ntagmã în prezenþa factorului paralelism face ca înpoziþia finalã a versurilor sã fie aduse cuvinte având aceeaºi funcþie <strong>si</strong>ntacticãºi aparþinând a<strong>de</strong>sea aceleiaºi categorii morfologice:„Foaie ver<strong>de</strong> a bobuluiLungu-i drumul codrului:

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!