Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu, dupã care Mioriþa este un mit al culturii românemoderne, reprezentând moartea ca fuziune între om ºi naturã. 100Sensul major al baladei relevã, dupã unii, o filozofie de resemnare aomului în faþa destinului; dupã alþii dimpotrivã, relevã atitudinea activãîn faþa vieþii, o expresie a dorinþei de a trãi, a optimismului popular.Analizele întreprinse au relevat, în varianta Alecsandri, cinci motivefundamentale, concretizate în cinci episoade relativ distincte: l) conflictulîntre ciobani, 2) mioara nãzdrãvanã care destãinuie complotul, 3)testamentul ciobanului, 4)mama bãtrânã care-ºi cautã fiul, 5) alegoriamoarte-nuntã.Conflictul dintre ciobani ºi hotãrârea de omor reprezintã un arhetipsimbolizat prin conflictul dintre Cain ºi Abel, etern reluat ºi diversificatîn cele mai variate zone culturale. În basmele româneºti ºi de pretutindeni,eroul, aproape de afirmarea plenarã a idealurilor sale, este pizmuitde fraþii sau de tovarãºii lui, care se sfãtuiesc sã-l omoare. ªi o fac.Animalul nãzdrãvan, capabil sã înþeleagã ºi sã foloseascã vorbaomului, având darul prezicerii (animalul profet), este ºi el prezent în basmeºi, în general, în mitologie.Testamentul ca motiv poetic (modalitate esteticã de a exprima uncrez sau de a manifesta o atitudine) este prezent în toate genurile de poeziepopularã româneascã: colinde, balade eroice (Toma Alimoº), liricaeroticã, blesteme etc.Motivul mamei bãtrâne care îºi cautã fiul se gãseºte, în forme foarteapropiate de aceea din Mioriþa, ca baladã independentã: mama bãtrânãcare îºi cautã fiul cãzut pe câmpul de luptã, prezentã în folclorul sârbescºi românesc, dar ºi în alte balade eroice.Alegoria moarte-nuntã apare ca element etnografic, în întreaga culturãbalcanicã ºi chiar pe o arie culturalã mai largã, sub formã de credinþeîn posibilitatea îndeplinirii destinului uman dincolo de moarte.În ambianþa contextului, în care se încadreazã, toate aceste motivedevin specifice baladei, conferindu-i unicitate ºi originalitate.Revenind la primul motiv – conflictul ciobanilor – constatãm cã elare o structurã epicã, presupunând:a) un cadru natural: „Pe un picior de plai, / Pe o gurã de rai…”b) o situaþie normalã ºi durativã: turmele care coboarã încet la vale;c) trei personaje: trei ciobãnei (în alte variante numãrul lor diferã, darvictima totdeauna este un singur personaj, protagonistul poemului);100 Cãlinescu G. 1941. 61.