5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 99rea exemplului, povestirile au capacitatea <strong>de</strong> a influenþa în mod hotãrâtoratitudinile oamenilor. Cei mai mulþi spun cã se povesteºte pentru ca timpulsã treacã mai uºor sau, în anumite ocazii, pentru ca sã uºureze muncaoamenilor, ajutându-i sã învingã oboseala, sã-ºi alunge somnul.Privind însã povestitul în <strong>de</strong>sfãºurarea lui istoricã, nu putem rezumafuncþia acestui gen numai la câteva credinþe superstiþioase sau rosturipractice ocazionale. Povestirea, în<strong>de</strong>osebi basmul, este preþuitã ºi iubitãpentru cã lumea ei nu cunoaºte îngrãdiri, pentru cã în basme totul aparenatural ºi <strong>de</strong> la <strong>si</strong>ne înþeles, pentru cã nu lasã neîmplinitã nici o dorinþã,nici o aspiraþie. Basmele prezintã lumea aºa cum ar dori-o povestitoriiºi ascultãtorii lor. Trecerea eroilor prin <strong>de</strong>sfãºurarea naraþiunii esteîntot<strong>de</strong>auna ascen<strong>de</strong>ntã, omul învinge smeii ºi balaurii, îl pãcãleºte pediavol, cel din urmã ajunge cel dintâi, bãiatul sãrac trece toate probele ºise însoarã cu fata <strong>de</strong> împãrat…Basmul este, aºadar, imaginea artisticã a dorinþelor, funcþia lui fiindaceea <strong>de</strong> evadare din îngrãdirile realitãþii cotidiene. În basm se împlinescvisele poporului, nãzuinþele lui spre o viaþã fericitã ºi mulþumitã. Înlumea basmelor, binele învinge tot<strong>de</strong>auna rãul, frumosul biruie urâtul.5.3.2. Categorii funcþionale ºi <strong>de</strong>terminãri structuraleNaraþiunea oralã în prozã nu se realizeazã, în graniþele unei culturietnice, sub o formã unitarã ca funcþie ºi structurã. Rãspunzând unor rosturip<strong>si</strong>ho-sociale diferenþiate, ea se grupeazã în categorii cu un gradmare <strong>de</strong> specificitate.Având în ve<strong>de</strong>re în egalã mãsurã <strong>folclor</strong>ul european ºi cel românesc,B. P. Has<strong>de</strong>u face distincþie categoricã între basm ºi poveste, <strong>de</strong>ºi constatãun anumit grad <strong>de</strong> <strong>si</strong>nonimie între cele douã cuvinte. Astfel povesteaeste „orice fel <strong>de</strong> naraþiune”, fie legendã, fie snoavã, fie anecdotã… încare nu se întâmplã nimic miraculos sau supranatural.” 87Lazãr ªãineanu în voluminoasa sa monografie 88 discutã termeniibasm, legendã, snoavã, dar rezumã cla<strong>si</strong>ficarea la poveºti fantastice, etico-mitice,religioase ºi glumeþe, acordând termenului <strong>de</strong> poveste o sferãmai cuprinzãtoare <strong>de</strong>cât termenului <strong>de</strong> basm.87 Îl citeazã Pop M. 1976. 255.88 Basmele române în comparaþiune cu legen<strong>de</strong>le cla<strong>si</strong>ce ºi în legãturã cu basmelepopoarelor învecinate ºi ale tuturor popoarelor romanice, Bucureºti, 1895.
100 FOLCLORPornind <strong>de</strong> la principii teoretice mai bine clarificate, I. C. Chiþimiadistinge 1. basmul ca poveste fantasticã, nea<strong>de</strong>vãratã, cu o anumitã morfologieºi structurã stilisticã, 2. povestea ca naraþiune cu caracter realist,nepredominatã <strong>de</strong> fantastic, apoi 3. legenda, structurã literarã cu scopdidactic, 4. fabula, naraþiune scurtã, alegoricã ºi 5. snoava, naraþiunescurtã, <strong>de</strong> ocazie, cu scop glumeþ sau satiric. 89Denumirile folo<strong>si</strong>te – basm, legendã, snoavã – aparþin în fapt literaturii<strong>de</strong> specialitate. Mediile <strong>folclor</strong>ice nu le diferenþiazã terminologic<strong>de</strong>cât vag, <strong>de</strong>numind prin poveste, naraþiunile cu caracter tradiþional,în<strong>de</strong>osebi basmele ºi legen<strong>de</strong>le, în timp ce pentru naraþiunile având casubiect întâmplãri contemporane, reale sau vero<strong>si</strong>mile, sau întâmplãribrodate pe credinþele superstiþioase, se foloseºte <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> pãþaniesau chiar întâmplare. Pentru snoave existã o terminologie <strong>folclor</strong>icã maibogatã: glume, pãcãleli, trufe, bãlãcãrii. Acest vag terminologic nu infirmãrealitatea categoriilor <strong>de</strong>limitate <strong>de</strong> cercetãtori.5.3.3. Basmul <strong>de</strong>spre animaleSub aceastã <strong>de</strong>numire sunt grupate povestirile care au ca protagoniºtianimale, imaginând întâmplãri din viaþa acestora sau relaþii anecdoticeîntre animale ºi om. Originea lor, ca specie narativã, este foarteveche, sursa tematicã primarã a basmelor <strong>de</strong>spre animale constituind-ostrãvechile mituri ºi credinþe totemice ale triburilor <strong>de</strong> vânãtori.În semnificaþia lor fiara este socotitã egalã sau chiar superioarã omului.Din fondul acestor credinþe totemice ºi în climatul lor s-au nãscutlegen<strong>de</strong> ºi povestiri <strong>de</strong>spre animalul totemic, în relaþie cu omul sau alteanimale care îi sunt supuse.Motive ale acestor legen<strong>de</strong> au trecut ºi în basmele fantastice. În basmeleeuropene, eroul nãscut din animal (copilul pui <strong>de</strong> urs, la româniFãt Frumos fiul iepii), apoi copiii hrãniþi <strong>de</strong> animale (<strong>de</strong> ex. legenda luiRomulus ºi Remus) par a reprezenta cele mai vechi urme totemice, lacare se adaugã metamorfozele om-animal.De la aceste forme strãvechi, conservate parþial în motivaþia basmuluifantastic, basmele <strong>de</strong>spre animale au evoluat treptat, pierzându-ºilegãturile totemice ºi vechile sensuri mitice, suportând în consecinþãprofun<strong>de</strong> mutaþii funcþionale ºi lãrgindu-ºi mult sfera tematicã. Ele suntfoarte rãspândite în Oceania, Australia ºi Africa, la popoarele din nordul89 Chiþimia I.C. 1971. 23.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM