Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 61În alte variante accentul cade nu atât pe aprecierea efortului fizicdepus, ci pe aprecierea priceperii gospodarului.Realizate nu la nivelul posibilitãþilor reale, ci la nivelul posibilitãþiloroptime, cu folosirea frecventã a hiperbolei, semnele descriptive transformãpluguºorul dintr-o poezie descriptivã într-o poezie a dorinþelor omuluide a obþine rod bogat, amplificând în felul acesta funcþia de urare.Consideratã ca cea mai veche formã de poezie (ºi artã în general), poeziadescriptivã derivã dintr-un simþ practic (transmiterea unei experienþe demuncã) ºi din procedeele magiei prin similitudine. În aceastã poezie nu sepoate vorbi încã de o concepere miticã a raporturilor dintre om ºi realitate.Un obicei similar au în anumite regiuni (în regiunile sudice ºi vesticeale Ungariei, în Secuime) ºi maghiarii: între 26 decembrie (ziua martiruluiSf. ªtefan) pânã la Anul Nou, un grup de flãcãi, ca niºte „menestreli”(numiþi în limba maghiarã regösök, adicã zicãtori de cântece)umblau din casã în casã cu scopul de a ura recolte bogate gospodarului.Originea acestei poezii este, de asemenea, arhaicã, se pare cã se trage dintextele ºamanilor sau din descântece. Textul este enumerativ, unitãþilestrofice sunt marcate prin refren.În cântecele de seceriº din Ardeal, se poate observa investirea realuluicu semnificaþii mai largi, deci imagini cu caracter simbolic. Corbul negrusau cioara neagrã, de pildã, care ameninþã sã distrugã recolta, capãtã valoareaunui simbol, prin exagerarea hiperbolicã a capacitãþilor distructive:„Vine corbul negruªi ia stogu-ntregu;Vine cioara neagrãªi ia claia-ntreagã.”Tot aºa, cununa ca obiect ritual, reprezintãputerea pãmântului de pecare s-a strâns recolta ºi implicãposibilitatea fertilizãrii magice a acestuipãmânt: pentru aceasta, cununa trebuie purtatãde o fecioarã– reprezentândidealul de puritate – ºi trebuie udatã, iar sãmânþa ei trebuie amestecatã cusãmânþa care va fi aruncatãpe ogor în urmãtoarea perioadãde vegetaþie.La maghiari, în mai multe regiuni ale Ungariei ºi în Ardeal, cununa,având forme diferite dupã felul de împletire a spicelor, fiind adusã de unalai, purtatã pe cap sau pe umeri de fete, este întâmpinatã de udãtori, iardupã ce gospodarul mulþumeºte pentru primirea ei, ea este aºezatã încamera reprezentativã, zisã „camerã curatã”, agãþatã fie de bârna centralãa casei, fie de un cui de deasupra patului. Câteva spice sunt amestecateprintre sãmânþa ce urmeazã a fi semãnatã, pentru continuitatea cicluluivegetal etern.