Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 55putã nu ca o constituire din afarã a unor categorii, ci ca sesizare a unorgrupãri reale, existente în însãºi realitatea folcloricã.Bunurile folclorice nu sunt interpretate oricând, ci legat de anumitemomente sau ocazii: colindele, pluguºorul sunt legate de anumite zileale anului, bocetele, oraþiile de nuntã – de anumite momente din viaþaindividului; basmul este legat de anumite ocazii de povestit, cânteculepic de anumite ocazii de interpretare. Existã o legãturã directã întreaceste „ocazii” ºi viabilitatea categoriei. Creaþiile folclorice sunt interpretate,de asemenea, în anumite contexte sincretice: colindele, pluguºorulbocetele, oraþiile de nuntã etc. nu sunt niciodatã realizate în afara obiceiuluicare le integreazã.Acest determinism este legat de rosturile specifice pe care colectivitateale atribuie faptelor de folclor. Pentru poezia obiceiurilor funcþiapoate fi de naturã magicã, ceremonialã sau spectacularã, cu implicaþiipractice; cântecul epic are în genere o funcþie formativã, legenda – funcþiegnoseologicã, snoava – funcþie educativã, basmul fantastic este o evadareconºtientã din real, cu cãutarea unei zone de satisfacere a idealurilor,dar are ºi funcþii practice, de petrecere.Pentru definirea categoriilor folclorului literar vom porni, deci, de laconsiderarea funcþiei ºi structurii faptelor de folclor. Temele, subiectele ºi îngenere, mijloacele de expresie se caracterizeazã printr-o mare mobilitate.Structura faptelor de folclor este determinatã de funcþie. Funcþia îºicreeazã (genereazã) o structurã specificã ce îi asigurã eficienþa. Bocetul, deexemplu, a apãrut încã pe primele trepte ale culturii primitive, ca modalitatea manifestãrii respectului pentru defunct ºi ca exteriorizare a dureriisufleteºti, intermediatã de înþelegerea morþii ca un somn absolut (defuncþiierau înmormântaþi în poziþie chircitã, de somn), deci ca o despãrþiredefinitivã. Când fenomenul morþii a fost reinterpretat printr-un sistem degândire magicã, implicând credinþa în continuitatea existenþei individuluidupã moarte ºi în lumea cealaltã, apare cântecul ceremonial de înmormântare,cu funcþii mult mai complexe faþã de bocet: refacerea echilibruluimoral ºi social al colectivitãþii, continuarea legãturilor spirituale întredefunct ºi colectivitate, integrarea defunctului în lumea de dincolo ºi evitareareîntoarcerii lui „materializate” (strigoi) în lumea celor vii etc.Geneza ºi evoluþia faptelor de folclor sunt aspecte ale unui procesneîntrerupt de transformare. Se poate spune cã pentru o anumitã etapã adezvoltãrii unei culturi populare, categoriile folclorice relativ cristalizatesunt rezultatul unei evoluþii.