Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

7. LIMBAJUL POETIC-METAFORIC AL FOLCLORULUI 149majoritatea lor sunt plurimetaforice, combinate cu personificarea: „Latrup pepene, la cap pieptene, la picioare rãºchitoare (Cocoºul); Sunt doipui de greieraºi, joacã subt un pãltinaº (Ochii); Douã merg, douã stau,douã duºmãnie-ºi au (Soare ºi lunã, cer ºi pãmânt).”Metafora este prezentã în basme care au ca temã probarea înþelepciunii.De pildã, fata isteaþã pune în încurcãturã pe peþitori: fiind întrebatã,ce fierbe în oalã, ea rãspunde: „Fierb ce umblã-n sus ºi-n jos” – adicã boabede mazãre. Despre tatãl sãu fata spune cã „Din puþin face mult”, adicãseamãnã ogorul arat, apoi cã „Aduce unsoare pentru slãninã”, adicãsare din oraº. Sora fetei isteþe e arãtatã cã „plânge râsul din vara trecutã”,adicã leagãnã copilul sãu din flori etc.În poezia liricã, metafora apare cu precãdere în domeniul erotic. Înportretizarea iubitei transferul metaforic se desfãºoarã în lumea florilor,mai puþin în lumea animalelor (în poezia popularã maghiarã ºi acestregn este foarte productiv în crearea metaforelor de acest gen):„D-astã varã-am fost la oi,Ciobãnaº, la douã flori.Astã varã-am fost la sterpe,Ciobãnaº la douã fete…” (Din jud. Cluj)„Nu-s nici fatã, nici nevastã,Nici zânã den cer picatã,Da eu sunt o garofiþãRãsãditã-n grãdiniþã.” (Din Bucovina)Transferul metaforic în regnul animalier este mai rar. În oraþii denuntã, mireasa este închipuitã cãprioarã.Iubitul are o gamã mai restrânsã de încifrãri: spic de grâu, strugur dulce,rojmalin etc.:„Dar eu, bade, cum sã-þi zic?Rojmalin roº înflorit.” (Din Bucovina)Componentele feþei umane sunt asemuite cu fructe, flori, produseflorale:„Leliþã cu ochi de murã”; „Tu mireasã, ochi de flori”; „Trupde floricele, / Ochi de viorele…”; „ªi iubesc o porumbiþã /Cu gura de garofiþã”; „De-i miroase limba þâþã / ªi buzele-amicºunele”; „Buzele de trandafir”; „Buzele de busuioc”;„Gura, fagur de miere”; „Pãrul ei mãtase verde / Ca ºi inulcând înfloare”.