Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

30 FOLCLORNoul statut al folclorului de a fi „bun de consum … supus modei” genereazão serie de consecinþe estetice: un grad sporit de finisare a formei, standardizarea,uniformizarea relativã a acesteia, apariþia ºabloanelor interpretative,iar din punct de vedere al conþinutului, schimbarea mesajului.Bunurile folclorice „de consum,” dupã opinia lui M. Pop, au soartareproducerilor de arte plastice. Adicã ele se adreseazã întregii comunitãþinaþionale. Deci rolul deosebirilor, diferenþelor zonale, despre care vorbeaBartók a dispãrut sau tinde sã disparã. „Cei ce le produc artizanal (adicãbunuri folclorice) sau profesional nu urmãresc comunicarea unui mesajfolcloric tradiþional, ci a unui mesaj artistic ce poate fi receptat de lapetrecerea plãcutã a timpului liber, pânã la o mare, esenþializatã trãireartisticã.” 40Evaluarea profesorului M. Pop, privind statutul actual al folclorului,ca un rezultat al unei evoluþii postbelice foarte complexe, este adevãratã,fãrã sã fie absolutã. Considerãm cã folclorul nu a devenit ºi încã multtimp nu va deveni, întru-totul, un „bun de consum … supus modei.” Iardacã e la modã, cu diferite intensitãþi în ultimii 50-60 de ani, situaþia nueste motivatã numai de „consum.” Pentru aceastã opinie încercãm sãaducem pilde autohtone ºi europene.Interesul pentru folclor, pentru culegerea ºi cercetarea lui în cadrulminoritãþilor din România, de exemplu, a avut o altã motivaþie decâtpentru folcloristica româneascã. Folclorul este pentru minoritãþi un mijlocde revitalizare, de pãstrare ºi menþinere a identitãþii naþionale, unfundament specific al culturilor naþionale autonome, în condiþiile uneiculturi româneºti majoritare. Nu este lipsit de semnificaþie faptul cã înpofida interdicþiilor de culegere ºi cercetare, în anii de relativã toleranþã(anii 60–70), respectiv anii de dupã schimbãrile din 1989 au apãrut cuzecile lucrãri din cele mai diferite domenii ale culturii populare, în majoritatealor din folclorul ºi etnografia maghiarã din Transilvania, dar aceeaºitendinþã s-a manifestat, în proporþii corespunzãtoare, ºi în situaþiaaltor naþionalitãþi din România. 4140 Ibidem 246.41 Menþionez câteva apariþii reprezentative din folclorul ºi etnografia câtorva naþionalitãþidin România.Din folclorul maghiar: Faragó József: Balladák földjén. Válogatott tanulmányok,cikkek. Kriterion, Bukarest, 1977; Balladák könyve, Élõ hazai népballadák. KallósZoltán gyûjtése, Szabó T. Attila gondozásában. Kriterion, Bukarest,1970; Háromszékinépballadák. Albert Ernõ és tanítványai gyûjteménye, Faragó József bevezetõjévelés jegyzeteivel. Kriterion, Bukarest, 1973; Kibédi népballadák. Gyûjtötteés jegyzetekkel ellátta Ráduly János. Krierion, Bukarest, 1975; Szatmári népbal-