Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

More documents

Recommendations

Info

1. CÂTEVA GÂNDURI PRELIMINARII 15Datoritã ipotezei lui Benfey se dezvoltã deci teoria migraþionistã atemelor sau a motivelor literaturii orale.Cercetãrile antropologice asupra popoarelor primitive, noile descopeririarheologice din a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, studiile deegiptologie sau asupra literaturii Greciei antice au deschis alte perspectivecercetãrii basmului popular.Se constatã cã în basmele europene se regãsesc numeroase idei, temeºi motive atestate în cultura popoarelor primitive ºi antice.Se remarcã similitudinea basmelor unor popoare despre care estegreu de presupus cã ar fi avut contacte, de orice naturã. Asemenea constatãriinfirmã teoria difuzionistã, migraþionistã a lui Benfey. AndrewLang trage concluzia cã basmele s-au putut naºte independent, la diferitelepopoare ale lumii, din substratul de credinþe primitive.O datã cu teoria paralelismului cultural se admite poligeneza temelorºi formelor similare de basm în spaþii culturale independente.Având poziþie evoluþionistã, adeptul poligenezei basmelor esteJames Frazer, care ajunge la concluzia cã toate popoarele, parcurgândaceleaºi etape ale dezvoltãrii culturale, produc, pe aceleaºi trepte, bunuriculturale asemãnãtoare.Folcloristul francez, Arnold van Gennep, elaboreazã teoria originii totemicea basmelor, argumentatã prin numãrul mare de animale care apar înbasme ºi rolul acestora în desfãºurarea ºi finalizarea acþiunii.ªcoala finlandezã marcheazã un salt în cercetarea basmelor. Intenþiade reconstrucþie a unei epopei nordice (este vorba de Kalevala, alcãtuitãde Elias Lönrot) determinã un interes deosebit pentru eposul oral dinaceastã zonã. Studiind variantele diferitelor cântece intrate în componenþaKalevalei ºi rãspândirea lor geograficã în folclorul finlandez, JuliusKrohn (poet ºi folclorist) ajunge la concluzia cã fiecare din aceste cântecea avut la bazã o formã primarã singularã, ca arhetip, din care s-au dezvoltatºi diversificat variantele. Astfel s-a creat o ºcoalã care a studiat pebaze filologice rãspândirea variantelor ºi filiaþia dintre ele. Cu aceastãmetodã au fost cercetate ºi basmele populare, metodã adoptatã ºi de folcloristicaeuropeanã, apoi ºi de cea americanã. Scopul final al investigaþieia fost reconstrucþia arhetipurilor, prin analizã comparativã. S-audeterminat circulaþia ºi distribuirea geograficã a variantelor, s-au identificatzonele de maximã intensitate ºi zonele periferice, care conservã formelevechi ale creaþiilor orale.
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage tematice ale basmelor lumii sau pentru basmelediferitelor popoare. 11 ªcoala finlandezã consolideazã deci o metodãde cercetare a naraþiunii populare: comparativismul istorico-geografic.Carenþa acestei metode este aceea cã are în vedere numai planul tematical basmului, nu ºi realizarea concretã a acestuia. Astfel se neglijeazã specificulnaþional sau local în realizarea fiecãrei teme.În exegeza basmului face un pas remarcabil folcloristica rusã, arãtândinteres pentru fenomenul povestitului, pentru rostul povestirii înviaþa satelor ºi pentru personalitatea povestitorului. Atenþia cercetãtorilorse îndreaptã spre rolul individului povestitor în crearea ºi transmitereamaterialului, spre legãtura dintre acest material ºi mediul în care circulã.Cu ºcoala rusã se pare cã se demitizeazã misterul creat în jurulbasmului ºi se impune treptat o nouã atitudine faþã de basmele populare.Ele nu mai sunt simple teme de largã circulaþie sau resturi de mitologie,ci expresii ale mentalitãþii ºi vieþii.Metoda de cercetare fundamentatã de Mark Azadovski vizeazã untip de culegeri ºi monografii folclorice: culegeri de basme de la acelaºipovestitor, monografii asupra povestitorului ºi povestirilor sale. La nivelinterpretativ, se pun bazele analizei stilistice a basmelor.Interesul pentru folclor, desigur, nu s-a limitat la lirica popularã ºi labasme. Dimpotrivã, au fost cuprinse în sfera preocupãrilor pentru folclorºi alte categorii, ce la rândul lor au contribuit la diversificarea modurilorde abordare teoreticã a folclorului literar. În locul problemelor de genezã,tipologie ºi fenomenologie, folcloriºtii acordã mai târziu interes valoriiestetice a categoriilor folclorice. Acest mers al lucrurilor determinã oamplificare ºi mai pronunþatã a modalitãþilor de cercetare a folclorului.În aceastã privinþã s-au conturat trei tipuri fundamentale de cercetare:a.) cercetarea nemijlocitã care porneºte de la faptul de folclor viu, ºipresupune cercetare de teren;b.) cercetarea tipologicã – presupune sistematizarea ºi clasificareamaterialului cules dupã unele sisteme metodice;c.) interpretarea teoreticã a faptelor ºi informaþiilor înregistrate. Eaeste determinatã de complexitatea obiectului, de volumul materialuluicules.Interpretarea teoreticã, la rândul sãu, poate avea mai multe obiective:11 Cel mai vestit catalog aparþine finlandezului Antti Aarne, publicat în 1910 la Helsinki,care apoi a fost întregit ºi republicat de Smidt Thompson în 1961, tot la Helsinki.
Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
Page 13: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
Page 65 and 66:
66 FOLCLORle folclorist francez Arn
Page 67 and 68:
68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
Page 69 and 70:
70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
Page 71 and 72:
72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
Page 73 and 74:
74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
Page 75 and 76:
76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
Page 77 and 78:
78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
Page 79 and 80:
80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
Page 81 and 82:
82 FOLCLORde femeile care cântau c
Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
Page 87 and 88:
88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
Page 89 and 90:
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
Page 91 and 92:
92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
Page 93 and 94:
94 FOLCLORProverbele apar ca forme
Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM
show all

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?